|Termoizolare exterioara si interioara

Adună
X
 
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi
  • comy74
    Incepator
    • 27.sep.2007
    • 4

    |Termoizolare exterioara si interioara

    Buna Ziua, as avea si eu 2 intrebari si anume:

    1. Pot izola un perete atat pe exterior cat si pe interior?
    exterior: polistiren expandat de 5 cm
    interior: vata de sticla de 5 cm grosime si placa de rigips

    2. Se poate aplica poliesiren expandat direct pe un perete finisat cu calciu?
  • AutoCorect
    Membru
    • 20.sep.2007
    • 286

    #2
    Izolatia se face in mod normal la exterior. In ciuda faptului ca se foloseste intens polistiren nu lasa peretele sa respire foarte bine. De asemenea se poate placa si cu vata de sticla la interior (parerile sunt impartite, iar o parere avizata si recunoscuta nu ai sa gasesti nicaieri, uni spun ca se poate alti spun ca nu), intrebarea este daca vrei sa stai cu vata de sticla in casa ?

    Daca calciul nu este "smuls" se poate aplica direct pe el.

    Comentariu

    • comy74
      Incepator
      • 27.sep.2007
      • 4

      #3
      vata de sticla este aceasi cu vata minerala? daca nu rectific: "vata minerala de 5cm si rigips"

      Comentariu

      • AutoCorect
        Membru
        • 20.sep.2007
        • 286

        #4
        Nu, nu este acelasi lucru, iti expun o detaliere a celor 2 produse(mentionez sunt produse de marca):

        Vata minerala bazalticaCalitatile termoizolante
        Conductivitatea termica a materialului termoizolant depinde de temperatura. Vata minerala bazaltica are propretati termoizolante bune care raman neschimbate si in cazul unui incendiu. In asemenea conditii termice extreme, scaderea de temperatura in cadrul stratului termoizolant are o alura suficient de abrupta pentru ca orice material combustibil sau element structural al cladirii, aflat de partea opusa a termoizolatiei, sa fie protejat impotriva actiunii focului.

        Rezistenta la umiditate
        Spatiile capilare ale materialelor termofonoizolante nu trebuie sa favorizeze absorbtia de apa in masa materialului. In cazul produ-
        selor din vata minerala bazaltica, impregnarea fibrelor cu o substanta hidrofoba permite utilizarea acestora, spre exemplu, ca strat hidroizolator pentru structuri de pardoseala.

        FonoizolareAmenajari interioare
        Izolarea cu materiale din vata minerala bazaltica a elementelor de constructie interioara, pereti de compartimentare, tavane suspendate, asigura o buna izolatie termica si fonica, precum si rezistenta la actiunea focului.
        Daca doriti sa transformati podul unei constructii intr-o mansarda locuibila, o solutie eficienta pentru proiectul dumneavoastra ar fi sa utilizati pentru toate aplicatiile placile din vata minerala bazaltica.


        Termo-fonoizolatii la mansarda
        - Proprietati
        - Punere in opera


        Izolatii la pardoseli
        Planseele de etaj, pardoselile sub sape flotante sau rosturile structurale intre cladiri, pot fi izolate cu vata minerala bazaltica pentru o protectie
        sporita la zgomotul aerian si de impact.


        Acoperisuri - terasa
        Placile termoizolatoare din vata minerala bazaltica pentru acoperisuri-terasa ofera rezistenta la solicitari mecanice, o structura stabila in timp si asigura protectia la intemperii atat in faza de constructie cat si pe timpul exploatarii cladirii.


        Pereti exteriori - fatade
        Sistemele termoizolante pentru fatade, ca si cele pentru izolarea si finisarea fatadelor ventilate realizate cu materiale din vata minerala bazaltica garanteaza rezistenta la intemperii, o buna permeabilitate la vapori si stabilitate in timp.


        ************************************************** ****

        Proprietatile termo-fonoizolatoare ale vatei de sticla rezulta din insasi tehnologia de realizare a lor: impaslitura obtinuta din fibre continue de material cu inglobarea unui volum foarte mare de aer intre ele, aer care este impiedicat sa circule liber. Acest ansamblu fibre-aer prezinta foarte bune proprietati izolatoare. Topitura de material este filata la 14000C in fibre cu grosimea de 4-5 microni, fibrele fiind aglomerate cu ajutorul unui liant, obtinandu-se un material cu o elasticitate deosebita.

        Orice material (cu o anumita grosime si la o anumita diferenta de temperatura) este definit de conductivitatea termica - LAMDA - care reprezinta cantitatea de caldura exprimata in "W" transmisa printr-un mp din materialul respectiv cu o grosime de 1 m, timp de o ora, la diferenta de 1 grad intre suprafata sa interioara si cea exterioara. Acest coeficient intra in numitorul relatiei de dimensionare a rezistentei termice. Cu cat valoarea acestui coeficient este mai mica, cu atat proprietatile izolatoare sunt mai bune. Un coeficient redus se obtine prin utilizarea unui material de grosime mai mare.

        Proprietatile termoizolatoare ale oricarui material fiind influentate de umiditatea acestuia, la punerea in opera a materialelor se vor respecta recomandarile producatorilor. Astfel se pot dispune bariere contra migratiei vaporilor catre interiorul constructiei, iar spre exterior se vor lasa spatii pentru aerisire.

        Datorita structurii dense a fibrelor minerale si a permeabilitatii ridicate, vaporii de apa pot trece prin materialul termoizolator racindu-se fara a condensa.

        Chiar in cazul unui condens produs in masa izolatoare, datorita rezistivitatii reduse la fluxul de aer al materialelor cantitatea de apa se evapora rapid in spatiile libere de circulatiea aerului catre exterior.

        Structura vatei minerale ii confera acesteia proprietati fonoabsorbante foarte bune, pentru anumite intervale de frecventa. Sunetele percepute de urechea noastra se intind pe un interval al frecventelor cuprins intre 16 - 20000 Hz, zgomotele obisnuite desfasurandu-se in banda cuprinsa intre 100 - 4000 Hz.

        Pentru a concepe o izolare fonica este necesara descompunerea sunetului (zgomotului) in benzi de frecventa, se poate obtine o atenuare corespunzatoare a zgomotului prin utilizarea unui sistem combinat din vata minerala si un material cu o densitate mare: metal, beton, zidarie din caramida sau placi duble din gips-carton.

        Comportarea la actiunea focului
        Vata minerala de sticla nu arde, nu intretine arderea, la temperaturi de peste 2500C avand insa loc o degradare a liantului. In functie de
        incarcatura termica dintr-o incapere se recomanda o anumita rezistenta la foc pentru peretii despartitori ce delimiteaza acel spatiu.

        Pardoseli si plansee
        Izolarea termica si fonica a pardoselilor si a planseelor dintre nivele, inclusiv la pardoselile de la parterul cladirilor fara subsol.
        Termoizolarea se face cu vata minerala de sticla Rio dispusa intre grinzile din lemn care sustin pardoseala fiind de regula postate la cca. 40 cm distanta intre ele.

        Pereti interiori despartitori
        Sistemele de pereti interiori obtinuti din placa de gips-carton si vata minerala sunt usori, nu incarca structura,
        se executa rapid in orice conditii, inlatura procesele
        umede din zidaria traditionala si permit flexibilitate in schimbarea functionala a spatiului respectiv. Vata minerala se posteaza intre pereti in scopul unei atenuari a zgomotului aerian si pentru izolarea termica a sistemului.

        Pereti exteriori
        Peretii exteriori sunt elemente ale constructiei care vin in contact direct cu exteriorul. Ei trebuie sa asigure in interior un microclimat constant
        indiferent de parametrii din exterior. Deoarece, conform principiului lui Carnot, caldura migreaza de la punctele mai calde spre cele mai reci, izolarea peretilor exteriori are rolul de a limita pierderea caldurii din interior spre exterior iarna si intrarea caldurii din exterior spre interior vara. Ideala este dispunerea termoizolatiei la exteriorul peretelui.

        Planseu peste ultimul nivel
        Considerand podul neamenajat ca spatiu de locuit avand alte utilizari, termoizolatia trebuie conceputa din elemente care pot suporta sarcini
        verticale pe toata suprafata sau numai partial.


        Termoizolarea mansardelor

        Amenajarea mansardelor ca spatii locuibile constituie in principal un castig de spatiu. Aceste amenajari se pot face atat la casele
        existente, cat si la cele noi construite. Izolatia cu vata de sticla este ideala: greutatea redusa, nu arde si nu intretine arderea, rapiditate si usurinta in montaj si execut

        Comentariu

        • comy74
          Incepator
          • 27.sep.2007
          • 4

          #5
          Mersi mult pentru raspunsuri, mai astept pareri referitor la prima intrebare.

          Comentariu

          • Gemini
            Moderator
            • 06.iun.2006
            • 15141

            #6
            In principiu, se poate izola un perete atat pe exterior cat si pe interior.

            Este recomanda sa dimensionati izolatia interioara functie de necesitatile de izolare ale constructiei pentru ca numai astfel o sa aveti o termoizolatiei eficienta si puteti minimiza costurile. Izolatia interioara se poate face insa nu intr-o varianta supradimensionata care sa anuleze efectulpozitiv al celei exterioare.

            Daca ne spuneti motivul pentru care doriti o izolare dubla, incercam si alte raspunsuri.

            Comentariu

            • comy74
              Incepator
              • 27.sep.2007
              • 4

              #7
              Deja am facut izolatia interioara asta-toamna deoarece erau peretii foarte strambi si nu puteam sa zugravesc cu lavabila insa nu sunt prea multumit si as vrea sa fac si o izolatie exterioara dar am inteles ca nu ar fi recomandate amandoua pentru ca in timp (dupa 5 ani) ar aparea mucegai sau cam asa ceva in perete. E adevarat?

              Comentariu

              • AutoCorect
                Membru
                • 20.sep.2007
                • 286

                #8
                Da asa este, fenomenul despre care vorbim se numeste condens iar mucegaiul apare datorita mutarii "punctului de roua", mai jos iti dau o descriere a acestui fenomen:



                Condensul fenomen fizic

                Se cunoaste ca apa se gaseste in natura sub trei forme de agregare : solida, lichida, gazoasa. Starea gazoasa a apei are denumirea de vapori de apa. Transformarea apei lichide in vapori are loc in anumite conditii de temperatura si presiune sau concentratie si se numeste evaporare. Transformarea din gaz in lichid se numeste condensare.

                In mod natural, in aer se gaseste intotdeauna o cantitate de apa. Meteorologii ne transmit cateodata umiditatea relativa a aerului din atmosfera, care este exprimata in procente. Apa din atmosfera provine, in cantitatea cea mai mare, din absorbtia moleculelor de apa din oceane, rauri, lacuri si din emisia planetelor.

                Aerul poate ingloba o anumita cantitate de apa in functie de temperatura. Cand aerul nu mai poate absorbi apa (vaporii), spunem ca este saturat si are o umiditate relativa de 100%. De exemplu, la 20?C, un metru cub de aer poate absorbi 17.3 grame de apa, la 30?C poate absorbi 30.3 grame (atunci cand este saturat). Daca luam in considerare ca o baie are 20 mc, in conditii de aer saturat, la temperatura de 30?C, vom avea in aer 606 grame de apa, dar daca temperatura scade la 20?C, aerul va accepta numai o cantitate de 346 grame de apa. Ce se intampla cu diferenta de 260 de grame de apa din camera ?

                Aceasta diferenta se va transforma din stareaa gazoasa in starea lichida in orice punct (pereti, oglinda, ferestre), unde temperatura este mai mica de 30 de grade Celsius, prin fenomenul de condensare.

                Deci retinem ca aerul poate absorbi o cantitate mai mare de apa cu cat temperatura este mai mare.

                Iarna, la o temperatura de minus 15?C, capacitatea de apa din aer poate fi de numai 1.4l grame/mc.

                La o temperatura a aerului, condensarea apei are loc in functie de umiditatea relativa, la o anumita temperatura a obiectelor cu care intra in contact aerul. Acest punct determinat de umiditatea relativa si temperatura se numeste punct de roua. In momentul in care, la o anumita umiditate relativa, temperatura unui obiect a ajuns la temperatura punctului de roua (sau sub aceasta temperatura), pe acel obiect se va depune condensul. Acest fenomen nu poate fi oprit decat daca crestem temperatura obiectelor sau scade umiditatea relativa ( la aceeasi temperatura a aerului).

                Exista norme cu privire la conditiile normale de exploatare a incaperilor care prevad temperatura si umiditatea relativa recomandata. Astfel, intr-o camera de locuit la temperatura de 20?C, umiditatea trebuie sa fie intre 50-55%, iar la birouri trebuie sa fie intre 50-60%.

                Pentru o umiditate relativa de 50% la diverse temperaturi ale aerului din incapere, vom avea o anumita temperatura a punctului de roua, loc in care se va produce condensarea apei astfel :

                Temperatura aerului Temperatura punctului de roua

                15?C 4.6?C

                20?C 9.2?C

                25?C 13.8?C

                La o umiditate de 60% vom avea urmatoarele puncte de roua :

                Temperatura aerului Temperatura punctului de roua

                15?C 7.35?C

                20? C 12?C

                25? C 16.7?C

                Deci, pe orice obiect (pereti exteriori, rama fereastra, geam) care are temperatura punctului de roua sau o temperatura mai mica, se va depune condens si cu cat umiditatea este mai mare, cu atat si temperatura punctului de roua este mai ridicata.

                Ce este de facut ?

                Care sunt solutiile pentru a reduce fenomenul de condens in locuinte si in special pe tamplarie?

                Avem de actionat asupra celor trei parametri:

                - umiditatea relativa a aerului ;

                - temperatura aerului ;

                - temperatura obiectelor reci.

                Umiditatea relativa a aerului ar trebuie sa fie mai mica, astfel incat temperatura punctului de roua sa fie scazuta.

                Formula si modul de calcul il gasesti aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Dew_point

                Comentariu

                • AutoCorect
                  Membru
                  • 20.sep.2007
                  • 286

                  #9
                  Da asa este, fenomenul despre care vorbim se numeste condens iar mucegaiul apare datorita mutarii "punctului de roua", mai jos iti dau o descriere a acestui fenomen:



                  Condensul fenomen fizic

                  Se cunoaste ca apa se gaseste in natura sub trei forme de agregare : solida, lichida, gazoasa. Starea gazoasa a apei are denumirea de vapori de apa. Transformarea apei lichide in vapori are loc in anumite conditii de temperatura si presiune sau concentratie si se numeste evaporare. Transformarea din gaz in lichid se numeste condensare.

                  In mod natural, in aer se gaseste intotdeauna o cantitate de apa. Meteorologii ne transmit cateodata umiditatea relativa a aerului din atmosfera, care este exprimata in procente. Apa din atmosfera provine, in cantitatea cea mai mare, din absorbtia moleculelor de apa din oceane, rauri, lacuri si din emisia planetelor.

                  Aerul poate ingloba o anumita cantitate de apa in functie de temperatura. Cand aerul nu mai poate absorbi apa (vaporii), spunem ca este saturat si are o umiditate relativa de 100%. De exemplu, la 20 C, un metru cub de aer poate absorbi 17.3 grame de apa, la 30 C poate absorbi 30.3 grame (atunci cand este saturat). Daca luam in considerare ca o baie are 20 mc, in conditii de aer saturat, la temperatura de 30 C, vom avea in aer 606 grame de apa, dar daca temperatura scade la 20 C, aerul va accepta numai o cantitate de 346 grame de apa. Ce se intampla cu diferenta de 260 de grame de apa din camera ?

                  Aceasta diferenta se va transforma din stareaa gazoasa in starea lichida in orice punct (pereti, oglinda, ferestre), unde temperatura este mai mica de 30 de grade Celsius, prin fenomenul de condensare.

                  Deci retinem ca aerul poate absorbi o cantitate mai mare de apa cu cat temperatura este mai mare.

                  Iarna, la o temperatura de minus 15 C, capacitatea de apa din aer poate fi de numai 1.4l grame/mc.

                  La o temperatura a aerului, condensarea apei are loc in functie de umiditatea relativa, la o anumita temperatura a obiectelor cu care intra in contact aerul. Acest punct determinat de umiditatea relativa si temperatura se numeste punct de roua. In momentul in care, la o anumita umiditate relativa, temperatura unui obiect a ajuns la temperatura punctului de roua (sau sub aceasta temperatura), pe acel obiect se va depune condensul. Acest fenomen nu poate fi oprit decat daca crestem temperatura obiectelor sau scade umiditatea relativa ( la aceeasi temperatura a aerului).

                  Exista norme cu privire la conditiile normale de exploatare a incaperilor care prevad temperatura si umiditatea relativa recomandata. Astfel, intr-o camera de locuit la temperatura de 20 C, umiditatea trebuie sa fie intre 50-55%, iar la birouri trebuie sa fie intre 50-60%.

                  Pentru o umiditate relativa de 50% la diverse temperaturi ale aerului din incapere, vom avea o anumita temperatura a punctului de roua, loc in care se va produce condensarea apei astfel :

                  Temperatura aerului Temperatura punctului de roua

                  15 C 4.6 C

                  20 C 9.2 C

                  25 C 13.8 C

                  La o umiditate de 60% vom avea urmatoarele puncte de roua :

                  Temperatura aerului Temperatura punctului de roua

                  15 C 7.35 C

                  20 C 12 C

                  25 C 16.7 C

                  Deci, pe orice obiect (pereti exteriori, rama fereastra, geam) care are temperatura punctului de roua sau o temperatura mai mica, se va depune condens si cu cat umiditatea este mai mare, cu atat si temperatura punctului de roua este mai ridicata.

                  Ce este de facut ?

                  Care sunt solutiile pentru a reduce fenomenul de condens in locuinte si in special pe tamplarie?

                  Avem de actionat asupra celor trei parametri:

                  - umiditatea relativa a aerului ;

                  - temperatura aerului ;

                  - temperatura obiectelor reci.

                  Umiditatea relativa a aerului ar trebuie sa fie mai mica, astfel incat temperatura punctului de roua sa fie scazuta.

                  Formula si modul de calcul il gasesti aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Dew_point

                  Comentariu

                  • Gemini
                    Moderator
                    • 06.iun.2006
                    • 15141

                    #10
                    D-le Autocorect,

                    Apreciez intentia dvs. insa aceasta modalitate de postare a mesajelor nu cred ca este cea mai buna solutie pentru a ajuta colegii de FORUM.
                    Daca cineva doreste sa analizeze fenomenul in cauza, poate gasi pe internet materialele necesare fara a ocupa spatiul FORUMULUI cu literatura specifica.

                    Multumesc pentru intelegere!

                    Comentariu

                    • AutoCorect
                      Membru
                      • 20.sep.2007
                      • 286

                      #11
                      Intentia mea nu a fost de a umple paginile forumului cu maculatura. Am raspuns la intrebarea respectiva cu informatii mai detaliate (de specialitate), decat sa vin si sa explic eu care este fenomenul am ales metoda de a posta explicatiile date de catre specialisti.
                      O sa ma limitez pe viitor doar la a citi acest forum.

                      Cu stima.

                      Comentariu

                      Procesare...