+ Răspuns la subiect
Rezultate 1 la 8 din 8

Subiect: Taierea pomilor fructiferi !

  1. #1

    Taierea pomilor fructiferi !

    Am plantat acum 2 ani un visin, un mar, un par si un cires.Cand i-am cumparat aveau 3ni + inca 2 ani de cand i-am plantat. A venit vremea sa-i tund, si nu stiu cum sa-i tund pentru a avea coroana pitica si ramificata. Anul acesta ar putea rodi, dupa tundere?

  2. #2
    Si inca ceva, am si vita de vie (nu cea pentru bolta) care se urca pe araci, este in al 2-lea an de la plantare. La cate noduri se tunde, sau cum ar trebui sa o tund? Anul acesta se face schelet si se intinde pe sarma?

  3. #3
    Pune citeva poze cu pomii si cu via si o sa incerc sa fac semne unde ar trebui taiat.

  4. #4
    Banned - Exclus de pe forum -
    Data înscrierii
    10.05.2009
    Posturi
    1.229
    Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare

    Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adauga dezmusuroitul, taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere.

    Dezmusuroitul vitelor
    Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. Musuroaiele se desfac de la baza spre virf, pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare, evitind ruperea vitelor.

    Taierea vitelor
    Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi, vom trata - mai intii - pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . butucului de vita).

    Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular, care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa, cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana, si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului, compus din mai multe ramificatii - denumite coarde.

    Deci, sistemul aerian este format din tulpina si coarde. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. 3).



    Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel, in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80 m, iar la cele inalte, la 1,0-1,5 m. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului, de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste.

    Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita, cu dimensiuni si rol specific. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale :

    Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Datorita virstei, acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau, in functie de dimensiuni, de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc.

    Coardele de 2 ani. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. intrucit servesc, de obicei, la sustinerea coardeibr purtatoare de rod, ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod.

    Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii, acestea sint cele mai lungi, mai subtiri si mai elastice, fiind totodata cele mai importante pentru productie. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod, pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". Cele de pe lemn mai batrin sint, de regula, nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Ele se inlatura, de obicei, prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele), prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Prin aplicarea taierilor la vita de vie, coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi, exprimate in numar de ochi, re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. 4).



    Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau, cum i se mai spune in practica, pe lemn de 2 ani), ceea ce o face apta pentru fructificare, scurtata, in functie de sistemul de taiere aplicat, la 8-20 ochi. intre 8-10 ochi, coardele de rod sint considerate scurte ; intre 10-15 ochi - mijlocii si de cea 15-20 ochi - lungi. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii.

    Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa, dar de o lungime mai mica decit aceasta, de numai 4-7 ochi. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte - cordon uni -si bilateral.

    Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi), caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod, fiind situat in spatele unei coarde. El se rezerva, mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod.

    Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. Dupa functia pe care o au de indeplinit, pot fi de rod, de inlocuire si de rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator ; se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale, butucului ; se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului.

    In unele regiuni, o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici".

    Coarda de rod propriu-zisa, cuplata cu un cep de inlocuire, ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani, formeaza veriga de rod.

    Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5.




    Instalarea mijloacelor de sustinere
    In anul al II-lea, primavara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace.

    Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim, stejar sau brad, plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. Lungimea lor, in medie, este de 2 m. Pentru marirea durabilitatii, portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile, sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune.

    Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga, la cea 15-20 cm de butuc. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc, se fixeaza pe directia rin-dului, in dreapta si in stinga butucului. in acest caz, aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor.

    In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, teava si adesea din prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci.

    Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi", se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore, sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. Ei se instaleaza pe linia rindului, la distante de cea 10 m. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata), spre a fi ferita de rugina. Prima sirma de jos este mai groasa, de 2,8 mm in diametru. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2,2 mm). Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2,2 mm in diametru cintaresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.

    La cultura clasica a vitei de vie, spalierul are 3 rinduri de sirme, rareori 4. Fiecare rind de sirme, mai rar cel de jos, poate fi dublat, sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-cului, distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm).
    Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii, dirijindu-se (virindu-se) printre ele. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm.
    Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul, facutul gropilor, plantarea bulamacilor in gropi, plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor.

  5. #5
    Banned - Exclus de pe forum -
    Data înscrierii
    10.05.2009
    Posturi
    1.229





  6. #6
    S-a rezolvat. Am chemat un domn care se pricepe si i-a tuns, cam scurt, dar i-a tuns
    Apropo, gazonul insemantat in toamna se prezinta foarte bine, a crescut , s-a indesit, deja i-am dat o tundere de primvara. Ca sa-l indesesc, mai arunc seminte prin el, si ud in fiecare zi, presupun nu?
    Urmeaza sa mai insamantez o portiune de pamant, ceva mai mare de data asta.
    Un lucru nu l-am inteles. Dupa ce insamantez, de ce trebuie greblat? Ca eu arunc semintele uniform. Daca greblez risc sa adun prea multe intr-o parte, si unele parti sa ramana descoperite. Dupa insamantare, cum protejez semintele de pasari?

  7. #7
    Adaugi un strat fin de nisip si tasezi terenul(cu un mai, de ex). asa semintele nu sunt mancate de pasari..spor!

  8. #8
    nu ai rezolvat nimic cu nenea; uitate pe youtube sunt gramada de prezentari cum sa tunzi pomisorii. Operatiile sunt una de crestere si restul cate vrei de intretinere. Controlul e in mainile tale.

+ Răspuns la subiect

Subiecte similare

  1. Altoire pomi fructiferi
    De gelupescaru în forumul Gradina / Curte
    Răspunsuri: 15
    Ultimul post: 23.05.2013, 09:07
  2. Plantarea pomilor fructiferi
    De daniel moca în forumul Gradina / Curte
    Răspunsuri: 2
    Ultimul post: 03.11.2011, 09:46
  3. Sistem de irigare a pomilor
    De mihai zzr în forumul Gradina / Curte
    Răspunsuri: 7
    Ultimul post: 01.03.2010, 07:14
  4. Taierea tablei tip lindab
    De radu matei în forumul Invelitori si Acoperisuri
    Răspunsuri: 12
    Ultimul post: 13.08.2008, 21:57
  5. Cine are ceva informatii despre stropirea pomilor fructiferi
    De aiurel în forumul Gradina / Curte
    Răspunsuri: 13
    Ultimul post: 01.05.2007, 19:58

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii