Voi incepe constructia casei la mijlocul lui Aprilie.
De cateva saptamani, incerc sa ajung la o decizie despre brandul de bloc ceramic pe care sa-l folosesc la constructia zidurilor exterioare si interioare (portante). Proiectul este realizat cu ziduri de 30 cm la exterior (la care se adauga polistiren de 15 cm), ziduri de 25 cm la interior.
Nu m-am putut decide, si atunci m-am gandit ca cel mai bine ar fi sa cumpar cate o caramida din fiecare tip vizat si sa le studiez. Zis si facut. Am cumparat urmatoarele:
- Porotherm 25 cu locas de mortar (am sa fac referire si la Porotherm 30, bazandu-ma pe fisa tehnica doar - nu am acasa si acest tip de caramida)
- Porobloc 29 AR (Cemacon, fara locas de mortar)
- caramida sarbeasca Igma de 25 - nu stiu cum se cheama modelul, nu cred ca are un nume
Aveti in poza toate cele 3 tipuri, nu cred ca are rost sa marchez pe poza care de ce tip e, ca sa stie. In continuare, voi folosi termenii: porotherm, porobloc si sarbeasca.
In continuare, o sa mai folosesc notiunea de "caramida" in loc de corectul "bloc ceramic", dar sper ca nu deranjez prea tare "puristii" in domeniu (e lunga scrierea si scopul ei e mai important)
Din capul locului, trebuie sa spun ca dupa cum probabil ar sustine majoritatea, caramida sarbeasca nu ar fi portanta. Si ca nici n-ar trebui sa o introduc in acest test. Insa se construieste cu ea (nu inseamna ca e si "cusher"), iar la un pret aparent cel mai mic (veti vedea ca nu e chiar asa), am decis sa-i dau o sansa.
Nu sustin ca review-ul meu este exhaustiv, nici facut cu metodologii adecvate, insa cred totusi ca e mult mai mult decat nimic - acel "aproape nimic" pe care indraznesc sa spun ca probabil majoritatea il ia in calcul cand ia o decizie despre caramida pe care o va folosi la propria casa.
Iata observatiile mele:
1) Aspect general
Culoarea porothermului este un maro deschis, al poroblocului maro-roscat mai inchis putin, sarbeasca are cam aceeasi culoare ca poroblocul.
Culoarea caramizilor iti da o idee despre cat de arsa, ne-arsa sau corect-realizata e caramida. Nu pot evalua doar pe baza culorii, ci trebuie coroborat cu testul ciocanului de mai jos.
De asemenea, am mai putut observa ca sarbeasca are multe puncte albe (poza a 2-a), ceea ce nu e bine deloc (varul este mai higroscopic decat argila si poate faramita caramida). Porothermul si poroblocul prezinta puncte mult mai mici, dar totusi sunt.
Dezavantaj sarbeasca.
In cazul porothermului si poroblocului, suprafata superioara (unde se vad golurile) nu este foarte finisata. Adica marginile mini-golurilor (cu sectiunea dreptunghiulara la porotherm, si trapezoidala la porobloc) sunt poroase, zimtate, nu sunt perfect prelucrate. Asta are 2 avantaje:
- priza mortarului mai buna
- nu lasa mortarul sa patrunda (prea mult) in interiorul golurilor caramizii, reducand consumul de mortar. O parte din mortar desigur ca trebuie sa patrunda in goluri.
Dezavantaj sarbeasca.
2) Dimensiuni reale vs fise tehnice
Dimensiunile standard ale blocurilor, din fisele lor tehnice, sunt (latime x adancime x inaltime):
- porotherm 25: 375 x 250 x 238 mm
- porobloc de 29: 240 x 290 x 238 mm
- sarbeasca: 190 x 290 x 190 mm
Desi pt a trage o concluzie mai fondata si a se vorbi de o "statistica" adevarata, ar fi trebuit sa masor mai multe blocuri din fiecare brand, totusi nu am aceasta posibilitate. Ramane sa trag concluzii bazandu-ma pe alegerea aleatoare a unui bloc din fiecare brand.
Sarbeasca are deviatii destul de mari, uneori chiar 10 mm. Suprafetele sunt relativ plane, dar nu perfecte.
Poroblocul sta cel mai bine la masuratori, nu prea are abateri, iar acolo unde am descoperit, sunt de ordinul a 1 mm.
Porothermul, desi a pornit "favorit" la sectiunea aceasta, nu s-a ridicat la inaltimea asteptarilor, ci este undeva intre sarbeasca si porobloc. Abaterile, acolo unde am gasit, sunt de aprox 2 mm. In plus, blocul ce il am prezinta o denivelare ("burta") pe fata utila a blocului de 4-5 mm.
Avantaj porobloc.
3) Testul cu ciocanul
Am luat frumos la bocanit (usor) fiecare caramida, mai intai pe suprafetele pline. Am constatat ca sarbeasca suna ca un vas de lut spart (desi caramida nu prezenta fisuri mari), porothermul ca un vas de lut intreg (adica mai bine), iar poroblocul avea un sunet aproape metalic (de genul celui scos cand cfr-istul ciocane rotile trenului) - cred eu ca suna chiar bine, aproape metalic - asa cred eu.
"Sunet de vas de lut" = la bataie, sunet cu frecventa de rezonanta joasa, denota legaturi moleculare slabe, mult "aer" inglobat in structura peretilor blocului (aici nu ma refer la aerul din golurile blocului, ci din peretii acestuia).
S-ar putea spune asadar, ca poroblocul ar fi casant (desi pe internet, peste tot se spune ca porothermul este asa). Ca sa ma conving, am inceput sa le ciocanesc (nu cu lovituri tari) pe partea lor superioara, unde se vad golurile. Am constatat ca:
- sarbeasca si porothermul se farama foarte usor => rezultat surprinzator pt porotherm!
- poroblocul se farama mai greu
Avantaj porobloc.
Testul cu "scapatul caramizii pe beton" si vazut daca si cat de rau se sparge - nu mi se pare relevant, din simplul motiv ca blocurile de caramida nu sunt facute sa lovesti betonul cu ele, nu sunt supuse unor astfel de forte in regimul normal. De aceea, nici nu am sa-l fac.
Si apoi, sunt convins ca porothermul si poroblocul rezista la compresiune la o forta/mmp (incarcare) mult mai mare decat specifica legea Romana. Rezistenta la compresiune este elementul important care da utilizarea blocului la ziduri portante sau "de umplutura" (structura in cadre). Insa nu sunt sigur deloc despre sarbasca, daca atinge standardele europene la compresiune.
4) Observatii asupra suprafetelor pline (verticale)
Am studiat putin cum este modelul acelor denivelari (canale) de pe suprafetele pline ale blocurilor.
Porothermul de 25 are canale de 2 cm si adanci de vreo 2 mm fata de planul suprafatei blocului. De asemenea, partile iesite in afara au o textura mai rugoasa decat celelalte suprafete, crescand priza tencuielii.
Porothermul de 30 nu are acelasi model, ci se prezinta ca poroblocul si sarbeasca.
Acestea 2 din urma, au canale mai dese si mai adanci (3-4 mm). De asemenea, poroblocul are o suprafata (cea care ramane in afara pt ziduri de 24 cm) mai neteda putin (canale mai rare si adanci de aprox 1 mm), unde consumul de tencuiala este semnificativ mai mic.
Deoarece am depasit cu mult nr maxim de caractere pt un post, il despart in doua parti.
Continui in urmatoul post cu urmatoarele teste si concluziile.
Cristi
Comentariu