Speram ca aceste informatii ne vor ajuta sa intelegem mai usor fenomenul si sa eliminam efectele negative de care multi ne plangem.
Inlaturarea umiditatii este una dintre “bataliile” majore in intretinerea cladirilor. Odata ce s-a observat o pata specifica umezelii, intrebarea care se pune este de unde provine apa, iar primul pas care trebuie facut este de a trata acea posibilitate care pare cea mai evidenta.
Exista patru cauze generale ale umezirii:
a. condensul,
b. instalatiile care au scurgeri,
c. inundarea (planseelor si peretilor),
d. patrunderea umiditatii din exterior.
a. Condensul, este cauzat de regula de o incalzire, izolare termica si/sau ventilare insuficiente, asociate cu umezeala excesiva produsa de activitatile casnice cum sunt imbaierea si gatitul, dar si fiziologice (respiratia) si altele. Este important sa se cunoasca modul de utilizare a incaperilor, tipul si regimul de incalzire (intermitent sau continuu). Tratamentul in cazul condensului poate fi o combinatie dintre o termoizolatie imbunatatita si ventilare, dar si educarea utilizatorilor (schimbarea comportamentului, respectiv a obiceiurilor acestora).
b. Scurgerile din instalatiile defecte se refera la dispozitive si aparate, rezervoare, conducte, dintre care unele pot fi locate in spatiul podului. Executarea instalatiilor deasupra nivelului petelor de umezeala trebuie intotdeauna sa fie verificata in prealabil. Tratarea acestei probleme consta in repararea instalatiilor (eliminarea scurgerilor), uscarea si repararea deteriorarilor produse prin umezire.
c. In cazul in care cantitati mari de apa se arunca pe podea, accidental sau folosite pentru curatenie, o parte poate sa-si croiasca drumul prin planseu spre nivelul inferior, umezind tavane si pereti si dand nastere la pete. In cazul in care deasupra suprafetei deteriorate prin umezire exista un planseu, trebuie sa se verifice daca s-a aruncat apa pe suprafata acestuia, sau daca s-a folosit o cantitate insemnata pentru curatenie.
Tratamentul consta in uscarea suprafetei, refacerea finisajului si consilierea utilizatorilor despre modul cum astfel de accidente pot fi evitate.
d. Patrunderea apei din exterior este mai putin probabila si, se pare, cel mai dificil de diagnosticat. In casele mai vechi fenomenul se poate datora invelitorii defecte, respectiv defectiunilor din sistemul de evacuare al apelor pluviale (jgheaburi, burlane), ploii care patrunde prin neetanseitatile peretilor sau igrasiei (umiditatea din teren care se propaga, initial prin elementele de constructie in contact cu solul, prin ascensiune capilara). Tratarea problemei se face in functie de natura sursei de umiditate, corect identificata.
Ca o concluzie generala, trebuie subliniat faptul ca defecte relativ nesemnificative in elemente nestructurale ale unei cladiri pot indica defectiuni structurale majore – un adevarat pericol pentru functionarea normala si integritatea constructiei.
Comentariu