Izolatiile de interior: avantaje, dezavantaje si ... solutii

Am promis ca o sa va spunem mai multe despre izolatia interioara a locuintei. Bineinteles ca o sa ne tinem de cuvant. Dar inainte de a trece in revista mai multe sisteme de izolatie de interior, ne-am gandit sa va prezentam cateva lucruri generale legate de aceasta operatiune, precum si avantajele si dezavantajele ei.

      Avantajele sunt evidente... mentinerea unei temperaturi constante, costuri mai mici la intretinere si in special la incalzire. Dar cu toate acestea, mai ales cei care locuiesc la bloc se plang ca izolatia de interior nu este eficienta sau ca au umezeala si igrasie in camere.

      In primul rand, atunci cand se face o izolatie de interior trebuie sa luati in calcul toti peretii exteriori, dar si tavanul, in cazul in care locuiti la ultimul etaj intr-un bloc. Daca nu tineti cont de acest lucru veti avea o serie de surprize neplacute. O asemenea actiune ar genera umiditate in zona de intalnire dintre suprafata interioara a peretelui, plafonului si termoizolatie. Aceasta cantitate de umiditate se acumuleaza rapid si in mai putin de un an provoaca daune severe aduse la peretii apartementelor vecine, cu precadere cel de dedesubt. Deprecierile si pagubele induse de acumularea condensului printr-o astfel de abordare gresita se manifesta: prin infiltrarea apei cumulate din condens in masa de beton a centurii planseului inferior (ceea ce duce la degradarea armaturii); prin intretinerea unui mediu umed in masa peretilor si a pardoselii care devine pat de cultura bacteriologica si prin infiltratia apei in straturile de finisaj interior si exterior ale apartamentului de mai jos.

      O alta problema care poate aparea in urma unei izolatii facute neprofesional este aparitia condensului. Peretele exterior ramane NE-termoizolat; prin urmare, va fi tot timpul rece (cand e frig afara, evident) si, in consecinta, zona dintre termoizolatie si acest perete va fi si ea mereu rece. Din aceasta cauza, vaporii de apa din locuinta, care tind sa migreze spre exterior, vor condensa in aceasta zona (intre termoizolatie si peretele exterior). Pentru a contracara acest lucru, extrem de daunator oricum, dar "fatal" in cazul vatei minerale, se foloseste asa numita "bariera contra vaporilor", care este de fapt o folie de polietilena asezata la interiorul camerei, in fata termoizolatiei, in asa fel incat sa opreasca vaporii sa mai treaca dincolo de aceasta. In cazul vatei minerale, aceasta se gaseste de cumparat gata protejata, sub forma unor saltele de vata minerala imbracate in folie. Oricum, aceasta metoda rezolva problema condensului la interiorul peretilor, dar are dezavantajul ca opreste "respiratia" normala a casei.

      O alta cale, in principiu obligatorie, este asigurarea unei ventilatii conform normelor sanitare, care prezinta si avantajul reducerii umiditatii relative din interior. Daca ventilatia este si bine balansata, atunci presiunile aerului pe ambele fete ale anvelopei devin aproximativ egale. In aceste conditii chiar si un polistiren expandat de densitate redusa (<20 kg/mc) se comporta ca o bariera de vapori varitabila (in realitate PEX este un "intarzietor" de vapori care, in conditii ca cele de mai sus, isi amelioreaza comportarea, proprietate ce ii determina pe unii autori sa il denumeasca bariera de vapori "inteligenta"). Structurile executate cu ajutorul blocurilor din polistiren expandat exploateaza aceasta ultima proprietate. In plus, densitatea polistirenului expandat din blocuri este aproape dubla in raport cu cea a PEX "de fatada" cu efecte favorabile asupra micsorarii permeabilitatii si absorbtiei.

      Izolatia de interior se poate face cu polistiren expandat care are avantajele ca se executa relativ usor si repede; nu se pierde foarte mult din spatiul camerei si poate izola si tavanul. Deazavntajele acestuia sunt ca nu corecteaza eventualele inclinari ale peretilor, iar suprafata rezultata nu este foarte rezistenta (nu poate sustine de exemplu un tablou, caz in care este necesar un diblu foarte lung, care sa se sprijine in peretele de beton). In cazul izolarii cu rigips si vata minerala pricipalul dezavantaj este ca se pierde din spatiul camerei (cca 7-8 cm pentru fiecare perete izolat cu profil de 30 mm, vata minerala de 50 mm si placa de 12,5 mm). Dar compenseaza prin faptul se executa relativ usor si repede; se poate folosi si pentru tavan; corecteaza imperfectiunile de planeitate (verticalitate) ale peretilor; peretele este mai rezistent (chiar si doar in rigips se pot agata sarcini semnificative cu ajutorul diblurilor speciale) finisajul se aplica mai usor datorita placii de rigips.

      Dar suficient cu teoria... Speram ca aceste cateva sfaturi generale va vor fi de folos atunci cand va veti apuca de treaba. Si pentru a va face munca mai usoara, in viitor va vom prezenta si cele mai cunoscute produse folosite pentru izolatiile de interior.