Amprenta violenta a timpului nu afecteaza numai oamenii ci si locurile. Privind retrospectiv marirea si decaderea unor targuri medievale romanesti ar trebui sa ne retina atentia macar numele acelora care s-au remarcat din punct de vedere istoric, cel putin pe cele ale fostelor capitale ale primelor formatiuni statale romanesti. Cum prima cetate de scaun a Valahiei a fost orasul Câmpulung, nu puteam evita tocmai acest vestit targ argesean. A devenit oras la începutul sec. XIV, iar dupa victoria de la Posada (1330) împotriva regelui Ungariei Carol Robert, Basarab I isi stabileste resedinta domneasca aici. Ramane capitala pana in anul 1369, cand Vladislav I Vlaicu muta centrul administrativ al statului la Curtea de Arges.
Orasul este ticsit de vestigii arheologice din cele mai vechi timpuri, insa in momentul de fata
va retinem atentia pentru a va face cunoscut un monument arhitectonic de o incarcatura istorica remarcabila: manastirea Negru Voda. Conform marturiilor vremii edificiul a fost ridicat in 1215, de catre Radu Negru Voievod. Ulterior Basarab I impreuna cu fiul sau au finantat rezidirea ei, apoi Matei Basarab si mai tarziu Grigorie Ghica au facut acelasi lucru, toate aceste lucrari fiind necesare ca urmare a distrugerilor provocate de cutremure si incendii succesive. Complexul Voievodal Negru Voda adaposteste piatra funerara de pe mormantul lui Nicolae Alexandru Voievod, casa domneasca (ctitorita in 1650 de catre Matei Basarab), Turnul Baratiei (construit in 1730), Casa Staretiei (realizata in timpul lui Constantin Brancoveanu) precum si o colectie de icoane si de alte lucrari artistice de o vechime considerabila. Tot aici, in anul 1643 Matei Basarab, infiinteaza o tipografie si o moara de hartie. Parte a aceluiasi ansamblu era si Hanul Bazar al manastirii, disparut inca din 1746.
 |
Fortificatiile (datate ca fiind realizate la jumatatea secolului al XIV-lea) se prezinta sub forma unui meterez din pietris si bolovani, cu latimea de 9 m, inconjurat de un transeu adanc de 2,5 m, umplut cu apa.
Turnul manastirii, inalt de 32 de metri, este acoperit de o cupola rotunjita, poleita cu arama. Biserica Mare a manastirii (cu hramul Adormirea Maicii Domnului) este in forma de nava, cu trei turle, cea din mijloc mai proeminenta, celalte doua fiind mai mici. Constructorul edificiului, in aceasta ultima forma este arhitectul Franz Walet. Altarul larg, in forma de arc de cerc, are o fereastra mare pe axa bisericii, incadrata de o arcada. Bolta este formata de doua arcade asimetrice, sustinute de stalpi doar pe latura estica. Iconostasul este prevazut cu ornamente avand motive predominant vegetale, in aceeasi maniera fiind decorate si usile altarului. Naosul bisericii are forma dreptunghiulara si are pe laturile exterioare cate o fereastra mare, iar turla deschisa, octogonala, prevazuta cu patru arcade sprijinite pe stalpi masivi, este prevazuta cu opt ferestre. Naosul si pronaosul sunt separate de o arcada sprijinita lateral pe stalpi. Se remarca unitatea stilistica arhitecturala intre altar, naos, pronaosul I si pronaosul II. Cum era obiceiul vremii, si aici, in interior sunt zugravite chipurile unor personaje marcante pentru existenta vechii resedinte voievodale: Melchisedec - primul egumen al manastirii, vornicul Pana Costescu, Matei Basarab, Doamna Elena, Radu Negru, Nicolae Alexandru Voievod Ilias. Atat in interiorul bisericii, in exteriorul ei, cat si in cadrul intregului ansamblu se afla diverse inscriptii, hrisoave ce au o valoare istorica si literara de o importanta fundamentala.
Prima cetate de scaun a Tarii Romanesti are mult mai multe povesti de depanat, manastirea Negru Voda nefiind nicidecum singulara in municipiu. Multe din cladirile ce gazduiesc astazi institutii (fosta cladire a Prefecturii, Casa de Cultura Tudor Musatescu, Muzeul de Arta Populara si Etnografie Musceleana etc.), case momoriale ale unor personalitati, precum si alte cateva biserici si ansambluri monahale va asteapta sa le vizitati in trecerea dumneavoastra prin Campulung. Noua nu ne ramane decat sa continuam a va trezi interesul cu astfel de materiale informative.
| Inapoi la Stiai ca...? |
