Muzeul Literaturii Romane

Muzeul Literaturii Romane

01 septembrie, 2003

comenteaza trimite unui prieten printeaza

Muzeul Literaturii Romane (Casa Scarlat Kretulescu) 

Casa in care se afla actualmente Muzeul Literaturii Romane a fost construita de marele vornic Alexandru Villara, in mahalaua Popa Cosma si daruita prin foaie de zestre fiicei sale Elena Villara, la casatoria acesteia cu boierul Scarlat Kretzulescu. Fiind unul din cei mai bogati boieri din vremea sa, Alexandru Villara, construieste o casa mare si solida, cu ziduri exterioare ce depasesc 0,5 m., o casa mai impunatoare decat palatul domnesc, asa cum arata el in acel timp.
 

Strada nefiind inca taiata, casa lui Villara se infunda in mosia Falcoianu, avand vecina, in stanga, casa generalului G. Tell iar in dreapta, marginind gradina casei lui Ionel Bratianu. Cand devine, in 1839, proprietar al casei Scarlat Kretzulescu, om cu gusturi alese, renoveaza casa, comanda la Paris rampe de fier pentru scara monumentala de la intrare, ca si pentru grilajele balcoanelor, reface parchetul, imbogatindu-l cu motive decorative, din lemn de trandafir. Cumpara mobilier fin, portelanuri si argintarie, decoreaza peretii cu picturi franceze si italiene, monteaza biblioteci, bogat sculptate, umplandu-le rafturile cu carti pretioase. Se ingrijeste si de gradina casei, deosebit de mare. Amenajeaza o sera cu rodii, lamai si leandri, sadeste flori si pomi din specii rare, aduce ibisi, care dadeau un aer princiar locului. In anul 1853, Elena Villara Kretzulescu moare. 


Pana in anul 1874, cand va muri si Scarlat Kretzulescu, casa va fi un punct de atractie al protipendadei bucurestene. Balurile, sindrofiile oferite de amfitrioni vor starni admiratie si invidie. Prin testament, casa ajunge in proprietatea lui Constantin Kretzulescu, fratele lui Scarlat. Aflat la Paris , C-tin Kretzulescu, il roaga pe Ion Ghica, varul si cuscrul sau, sa se ocupe de vanzarea casei. Pana in 1885, casa este inchiriata, iar din acest an devine proprietar baronul Frank, directorul bancii Bank of Rumania. Mai tarziu, intrata in proprietatea statului, in aceasta casa se instaleaza Laboratorul de electricitate al Universitatii Bucuresti, condus de Dragomir Hurmuzescu.

Dupa 1945, cladirea va fi sediul Muzeului romano-rus. Din 1970, cladirea devine sediul principal al Muzeului Literaturii Romane, in Sos. Kiseleff (Casa Toma Stelian, fostul sediu al muzeului) ramanand depozitele. Dupa cutremurul din 1977 aceste arhive au fost mutate in cladirea din str. Fundatiei nr. 4 (azi
B-dul Dacia nr. 12), careia i s-a reconstruit si aripa distrusa in timpul razboiului. Cladirea a fost renovata si restaurata in intregime intre anii 1991-1997, conform planurilor arhitectonice initiale.

Adauga un comentariu


Comentarii

Nu exista comentarii.

Alte articole

Verdele - vedeta anului 2010 in amenajari Verdele - vedeta anului 2010 in amenajari
Apartament pe acoperisul cladirii Apartament pe acoperisul cladirii
The Manor The Manor
Design minimalist Design minimalist
Muzeul Taranului Roman Muzeul Taranului Roman
Barocul in amenajarile moderne Barocul in amenajarile moderne

Vezi mai multe articole