Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX, inceputul lor fiind legat de activitatea Societatii Filarmonice ( 1833 ), cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953), ridicata dupa
planurile arhitectului Octav Doicescu, care a folosit "elemente stilizate specifice arhitecturii nationale". Fatada are 3 arcade monumentale si tot atatea usi permit intrarea in holul fastuos care se inalta pe spatiul cu doua nivele. Sala de spectacole are forma de potcoava si cuprinde 1200 de locuri. Scena are 24m latime, 20m adancime si 30m inaltime. La ultimul etaj gazduieste Muzeul Operei, in care sunt expuse afise de spectacole, documente despre G. Stephanescu - intemeietorul Operei din Bucuresti - si despre o serie de interpreti care au evoluat pe scena acestei institutii - Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Florica Cristoforeanu etc. Sunt evocati de asemenea dirijorii, regizorii si alte persoane implicate in activitatea sa. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.
De mai bine de 52 de ani incoace, prima scena lirica a tarii a cunoscut o activitate intensa. Repertoriul a cuprins mai mult de 150 de titluri de opere si de balet, de o mare varietate. O atentie deosebita a fost acordata si creatiei romanesti, care a cunoscut o remarcabila dezvoltare datorita creatiei unor compozitori precum George Enescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Zeno Vancea, Mircea Kiriac, Cornel Trailescu etc.
| Inapoi la Stiai ca...? |
