Cum se lipesc obiectele sparte
Cine sparge, va trebui sa si lipeasca !
Ati luat vasul de portelan din cutie si l-ati asezat pe masa… un moment de neatentie si… s-a spart! Nu-i nimic grav… “pisati un catel de usturoi pentru a obtine un clei cu
care ungeti cioburile si mai apoi le asamblati. Dupa, fierbeti obiectul reparat in lapte, obtinand solidificarea fara ca in recipient sa mai ramana gustul de usturoi”.
Asa suna unul din sfaturile practice de la 1772, cuprinse in volumul francez “L’Albert moderne”, sfat legat de lipire. Ce inseamna lipirea si care sunt factorii prin care se realizeaza? Merita sa lipim obiectele sparte sau mai bine cumparam altele? Si mai ales, stim noi sa lipim?
Exista diverse cauze care duc la spargerea obiectelor din casa. Sunt prea multe pentru a le mai enumera… si oricum le stiti cu siguranta, caci ati fost autorul, daca nu a tuturor, macar a catorva.
Indiferent de tipul de adeziv si de natura materialelor ce urmeaza sa fie asamblate, toate lipirile trebuie tratate cu multa atentie; sunt indispensabile astfel curatarea suprafetelor, aplicarea cu zgarcenie a adezivului si respectarea timpului de intarire. Daca in trecut omul se folosea de metode ingenioase, care aveau ca actori produse naturale si alimente, pentru a lipi obiectele sparte, azi omul se foloseste de produse chimice, fara a cunoaste insa reteta “cleiului universal”.
Fiecare lipitura cere a fi facuta cu produse specifice. Alegerea adezivului depinde prin urmare de natura materialelor ce vor fi lipite, de aceea exista numeroase tipuri.
Trebuie sa urmati insa cativa pasi importanti in lipire. Mai intai trebuie sa curatati suprafetele ce vor fi asamblate : praful si grasimile sunt practic dusmanii cei mai mari ai adezivilor , deoarece pot anula aderenta. Trebuie sa aveti grija la temperatura, pentru ca unele produse isi pierd eficacitatea in functie de temperatura. Majoritatea lipirilor necesita un timp de solidificare in care piesele asamblate trebuie sa fie perfect imobile una in raport cu cealalta. Incercati mai bine asamblarea bucatilor sparte “pe uscat” inainte de aplicarea adezivului, pentru a verifica daca stragerea se efectueaza corect. Intr-un asemenea caz puteti demonta asamblarea si trece la lipire. Pasul cel mai important de retinut si facut este aplicarea cu zgarcenie a adezivului. Si aceasta pentru ca in majoritatea cazurilor trebuie sa depuneti o pelicula subtire de adeziv pe fiecare piesa. Un strat prea gros afecteaza coeziunea, chiar daca adezivul adera perfect la materiale. Suprapuneti cele doua piese, le strangeti si curatati imediat excesul de adeziv care iese la imbinari, utilizand un solvent corespunzator.
Modul de utilizare al unui adeziv se refera la conditiile tehnice de care trebuie sa tineti seama. Astfel timpul de deschidere priveste perioada dintre deschiderea recipientului si inceputul prizei adezivului. Timpul de gumare vizeaza perioada in care adezivul aplicat isi mareste vascozitatea si puterea de aderenta. Piesele care vor fi lipite nu trebuie sa intre in contact. Timpul de lucru este perioada ideala pentru efectuarea asamblarii. Daca ati depasit acest timp, lipitura risca sa fie defectuoasa. Iar puterea de aderenta se refera la puterea imediata a adezivului din clipa in care piesele intra in contact.
Spuneam ca un element principal il constitue stragerea pieselor sparte. In functie de obiectul spart, puteti improviza diverse metode. O farfurie sparta de exemplu, dupa ce ati lipit-o, e bine sa o asezati intr-un recipient umplut cu nisip umed, deoarece acesta
permite pozitia propice lipirii. In alte cazuri, puteti apela la o presa cu chingi, care prin flexibilitatea sa se poate utiliza atat pentru formele unghiulare cat si rotunjite: rame, cadre de mobila, suporturi cilindrice. Greutatile sunt foarte utile intr-o lipire; intre elementele de lipit si greutate trebuie sa introduceti o suprafata rigida, in vederea repartizarii uniforme a sarcinii. Poate ca cele mai dificile obiecte de lipit sunt vazele, deoarece bucatile sparte, dupa ce le lipiti de corpul vazei, tind sa cada inautru. Pentru evitarea acestei probleme, puteti introduce in vaza un balon de cauciuc si il umflati pana cand adopta forma interioara. Astfel, bucata lipita va sta fixa, facand posibila aderenta.
Dar poate va intrebati de ce sa retineti atatea informatii si de ce sa treceti prin atatea etape doar pentru cateva cioburi. Poate ca va mai puneti si problema esteticului dupa lipire, mai precis a lipsei acestuia. Insa, daca urmati indeaproape toate etapele si le respectati cu strictete, latura estetica nu va mai fi o problema. Cat priveste motivul muncii in jurul lipitului, depinde de obiectul spart, de importanta lui, de valoarea lui sentimentala dar si de cea materiala. Alegerea va apartine. Iar noi am ales ca tema urmatorului editorial sa fie adezivii, caci tot i-am mentionat aici, in cadrul lipirii si merita o discutie aparte, intru-cat alegerea si folosirea lor este o operatiune complexa.
|