Mereu comunul si, totodata, mereu surprinzatorul nostru balcon e descendentul proletar al taranestii strabune prispe, din arhitectura romaneasca traditionala. Si prispa era un spatiu de tranzitie, desi taranul nu constientiza neaparat definitia, dar ii exploata din plin utilitatea.
Relatia interior – exterior
Romanul a gasit acest mestesug fericit ca de pe prispa sa-si poata supraveghea gospodaria, fara a fi nici inchis in casa, nici afara; prispa ii este atat loc de sfat, cat si de infatisare in fata strazii circulate, ea avand atat un rol functional, cat si unul estetic. Aceasta oferea posibilitatea amenajarii locului de luat masa, odihnei, primirii de oaspeti si zonei de discutii. Calitatile acestui spatiu permiteau, asadar, folosirea lui pentru o serie de activitati sezoniere caracteristice modului de viata rural.
Daca spatiul de tranzit din arhitectura romaneasca are un statut special, mai ales la nivelul structurii, atunci ar trebui facuta distinctia intre el si spatiile deschise in general: terase acoperite, partite, galerii deschise, logii. Terasele acoperite sunt spatii de circulatie pe traseele importante ale casei. Logiile si balcoanele sunt rezolvari locale ale relatiei interior- exterior.
Privilegiu si armonie
Decorarea terasei
Desi terasele reprezinta o prelungire materiala si simbolica a spatiului interior, nu toate pot fi inconjurate si de un spatiu verde. Acest fapt este important in decorarea terasei, caci pe langa mobilierul de terasa, vor exista si plante care ss compenseze putin lipsa spatiului plantat. Daca din diverse motive functionale sau estetice, terasa se va deschide spre strada, atunci se vor cauta diverse detalii care sa asigure intimitatea acestui spatiu. |n cazul locuirii colective (la bloc), pentru a nu se amputa definitiv aceasta relatie a casei cu exteriorul, pentru a oferi camerelor iesirea directa intr-un spatiu exterior, au aparut balconul si logia. |nsa functia de reprezentare a fostei prispe traditionale dispare complet in acest caz. Balcon, terasa - AMENAJARI INTERIOARE
|