Tigla din beton pentru acoperisul meu

Vara era pe sfarsite, iar muncitorii avansau rapid cu renovarea casei. Singurul incident neplacut a fost cand unul dintre ei s-a intepat intr-un cui, calcand pe o scandura scoasa de la cofraj, aruncata neglijent. A fost nevoie sa consulte un medic si, timp de o saptamana, n-a mai venit la lucru. Am scapat cu bine, atat eu, pentru ca nu m-a vizitat nici un inspector de protectia muncii, cat si muncitorul neatent, care avea asigurare de sanatate. Dar a aparut o alta problema: au inceput ploile.

Pasul 1

Concluzii triste

TREBUIA FACUT CEVA CU ACOPERISUL! Tigla ceramica, tip „sindrila“, montata de bunicul meu acum vreo
50 de ani, isi facuse pe deplin datoria, ca si predecesoarea ei, „cazuta“ in timpul unui bombardament american din ’44. Nu arata rau nici cu doi ani in urma, cand speram inca sa o pot reconditiona. Muschiul si lichenii crescuti pe ea chiar ii dadeau un farmec aparte. Mai aveam in pod 20 de bucati, pastrate impecabil. Credeam ca o simpla reparatie e suficienta, dar cand am vrut sa scot prima tigla deteriorata pentru a o inlocui, s-a rupt ca un biscuit. Un specialist, intalnit la o expozitie de materiale pentru constructii, m-a lamurit: „Se putea si mai bine... Ori n-a fost arsa suficient timp, ori la o temperatura prea mica. Totusi, e destul pentru tehnologia de acum o jumatate de secol, nu credeti?“
Cand arhitectul a realizat proiectul, a avut nevoie de o expertiza asupra intregii cladiri. Colaboratorul lui, inginerul care a efectuat evaluarea, n-a stat prea mult pe ganduri, verdictul fiind necrutator: „Tigla trebuie schimbata, altfel reprezinta un pericol pentru familia dumneavoastra“. Am fost nevoit sa tin cont de concluzia lui.

Pasul 2

Vreau o invelitoare beton

IN URMA CONSULTARII CU ARHITECTUL, inca din faza proiectarii am optat pentru tigla din beton. Criteriile luarii acestei decizii au fost, in primul rand, de ordin practic. Depozitele pe care le-am vizitat impreuna nu mi-au oferit o imagine clara asupra pietei. Am strans o multime de pliante si am pus intrebari atunci cand mi s-a parut ca descopar un aspect important pentru rezistenta si durabilitatea acoperisului. La un moment dat, am fost tentat sa aleg o invelitoare ieftina, cu montare rapida, care sa nu aiba nevoie de o interventie asupra sarpantei. M-am lasat „pacalit“ de aspectul deosebit al acesteia, desi nu mi se oferea decat o garantie de zece ani. Atunci, arhitectul m-a convins de importanta unui acoperis durabil: „Mai degraba iti reduci costul finisajelor decat sa te trezesti peste numai cativa ani sub o invelitoare compromisa. In plus, schimbarea climei nu este o gluma. Vantul puternic, grindina, ploaia torentiala sau temperaturile excesive te vor convinge ca nu ai facut o afacere prea buna“. Asadar, „am mers pe mana lui“ si am acceptat toate sacrificiile financiare pe care le presupunea intarirea sarpantei, cumpararea unui produs de buna calitate si angajarea unor specialisti pentru montare.
Multa bataie de cap am avut la cautarea unui model de tigla care sa semene cat mai mult cu originalul. Poate va mirati, dar am gasit un produs aproape identic, desi era din beton!

Pasul 3

Te uita cum ploua in august

PE LA SFARSITUL LUI AUGUST, dupa cateva ploi de vara, scurte dar abundente, pe vechile tavane decorate dupa tehnica frescei, la care tineam atat de mult, au aparut pete de umezeala. Am incercat sa opresc dezastrul, asezand in pod niste vase si folii din plastic. Dar degeaba, pretioasele finisaje erau compromise. Abia atunci am cedat insistentelor inspectorului meu de santier, nerabdator sa inceapa schimbarea invelitorii acoperi sului pana la primele ploi de toamna, ca sa poata lucra fara griji la repararea tencuielilor de interior si a pardoselilor. Casa era consolidata complet, deci greutatea acoperisului nu reprezenta o problema pentru stabilitatea constructiei. Din pacate (sau din fericire!), meseriasii mei nu se aventurau in acest gen de lucrari. Poate ca s-ar fi descurcat la reconstructia sarpantei, dar numai unul dintre ei era tamplar cu experienta, cel intepat in picior. Am pornit, asadar, in cautarea unei firme care sa imi furnizeze atat materialele (lemn, tigla, membrane pentru hidroizolatie), cat si celelalte servicii necesare: montare, intretinere si garantie.
Cu aceasta ocazie am aflat niste detalii foarte interesante. De exemplu, marii fabricanti, pentru a fi siguri de buna calitate a lucrarilor realizate cu produsele lor, si-au dezvoltat o retea de parteneriate cu alte firme specializate in distributie si montare.
Ofertele acestora pentru servicii complete sunt cu mult mai avantajoase decat daca as cumpara materialele dintr-un depozit si as angaja separat firma de executie. Unele produse nici nu pot fi gasite in magazinele specializate, astfel incat singura posibilitate de a obtine un anumit tip de invelitoare este contractarea intregului pachet de servicii. Angajatii societatilor partenere sunt pregatiti pentru a efectua lucrari de buna calitate. Fiecarui model de tigla ii sunt necesare o multitudine de coame, muchii, elemente de fixare, jgheaburi si alte accesorii. Prin urmare, montarea lor nu este tocmai „floare la ureche“. De aceea, preturile ma interesau numai in masura in care aveam o imagine de ansamblu asupra lucrarii.
In plus, nu mai era timp pentru dileme, caci toamna ne batea... in acoperis.

Pasul 4

Socoteala potrivita

LUCRATORII S-AU CAM LASAT ASTEPTATI. La semnarea precontractului stabilisem verbal ca peste trei zile sa se apuce de treaba. Ei bine, n-au venit decat peste doua saptamani, motivand ca au avut o multime de comenzi. Ultima lucrare o avusesera intr-un oras din Ardeal, unde primaria derula un program de reabilitare a zonei vechi. Firma avea in portofoliu mai multe asemenea lucrari de acoperire a cladirilor istorice cu tigla din beton, ceea ce m-a facut sa ma simt un pic mandru de alegerea mea. Chiar daca eram nerabdator sa vad cum va arata casa, n-am mai comentat vizavi de intarzierea mesterilor, desi facusem o „pasiune“ pentru stirile meteo si ma speriam la cel mai neinsemnat semn de ploaie.
Primul a sosit inginerul, impreuna cu un colaborator de-al lui, reprezentantul zonal al producatorului, care il ajuta sa faca o reevaluare a costului lucrarii. Acestia au studiat proiectul, au cercetat cu atentie starea sarpantei si au discutat indelung cu inspectorul meu de santier. Estimarea facuta de arhitect a fost corecta, cu o marja de eroare nesemnificativa.
Asemanarea cifrelor mi s-a parut chiar suspecta, ceea ce m-a determinat sa-l banuiesc pe acesta de „colaborationism“. Gurile rele spun ca unii arhitecti promoveaza cu insistenta anumite produse in schimbul unor avantaje. N-am putut dovedi acest lucru, asa ca mi-am tinut gura. In fond, poate e vorba doar de o preferinta a lui sau de o masura de precautie, recomandand doar materiale pe care le cunoaste si sunt suficient de rezistente. Am luat lucrurile asa cum sunt, cu speranta ca rezultatul va fi cel scontat, avand masuri de precautie suficiente, atat prin contractele incheiate, cat si prin faptul ca ascultam mai multe pareri.

Pasul 5

Executie "ca la carte"

NOII MESTERI AU INCEPUT IMEDIAT PREGATIREA propriului santier. M-a impresionat profund „desfasurarea de forte“ din curtea mea. Unelte moderne, masuri de protectie si, nu in ultimul rand, o vestimentatie standard, curata si purtand sigla companiei. Mai sunt demne de mentionat calitatea ambalajelor si atentia in manipulare, astfel incat nici o tigla sa nu fie sparta sau ciobita. Vazand toate acestea, nu m-am putut abtine sa nu ii compar cu meseriasii mei, inimosi cateodata, dar imbracati ca vai de lume. Deseori erau nevoiti sa faca pauze pentru ca „asteptau sa le soseasca betoniera“, o rabla pe care o imprumutau de la un santier din vecinatate. Din discutiile celor care montau invelitoarea am inteles ca se cam grabeau, asa ca timp de patru zile au lucrat si cate 14 ore pe zi. Pana si inspectorul de santier se uita cu bratele incrucisate, nestiind daca sa intervina sau sa-i lase sa-si faca treaba. Au inlaturat vechea tigla, au reparat si intarit sarpanta exact ca in proiect. Pentru sistemul montat de ei, structura din lemn a acoperisului si distanta dintre sipci trebuiau obligatoriu modificate. A urmat realizarea hidroizolatiei, aplicata intre sipcile longitudinale si astereala. Astfel, nici o picatura de apa nu avea cum sa mai ajunga la finisajele mele. Lucrarea avansa intr-un ritm ametitor, incat nu ma mai saturam privindu-i.

Pasul 6

Sunt acoperit

REALIZAREA INVELITORII A FOST CEA MAI SPECTACULOASA etapa. Fixarea sipcilor transversale si a doliilor (santurile dintre versanti) au fost semnalul ca lucrarea se apropia de etapa montarii efective a tiglei. Din loc in loc erau asezate elementele speciale (componentele parazapada, de aerisire, pentru antena si altele la care eu nici macar nu ma gandisem).
Alegerea materialului pentru sistemul de jgheaburi si burlane a fost un moment greu. Aveam de optat intre plastic si cupru (varianta „de lux“). Cheltuisem deja prea mult, incat mi-era teama sa nu fie nevoie de un alt credit, asa ca am ales plasticul. Oricum, mi-au spus ca sunt suficient de rezistente si pot fi asamblate mult mai repede. Inspectorul, atent la tot ce se intampla acolo, a verificat fiecare etapa si, multumit, si-a dat acordul ca detaliile lucrarii sa fie mentionate in cartea tehnica a constructiei. Pana si ei erau incantati de acuratetea executiei, mirandu-se ca sarpanta, desi avea un secol, nu se deformase aproape deloc. Asa am scapat de grija acoperisului, dar mai era cea a hidroizolarii fundatiei...


Elemente si accesorii necesare
1. tigla de camp;
2. tigla de trecere;
3. tigla parazapada;
4. tigla laterala;
5. tigla de aerisire;
6. tigla de creasta;
7. tigla 1/2;
8. tigla transparenta;
9. strapungeri de antena;
10. racordari la calcan;
11. coama;
12. dolii;
13. folie anticondens;
14. cuie zincate;
15. capac de coama;
16. elemente fixare;
17. treapta metalica;
18. sisteme de jgeaburi si burlane;
19. racordari la cosul de fum;
20. profile metalice de închidere.