Mesaj
De fiecare data cand discutam despre asta, arhitecta mea tine cu sadism sa precizeze ca locuinta va fi minuscula, avand 55m utili+5 m terasa. Am impresia ca nu e singura care gandeste ca un spatiu de 55m utili nu e suficient pentru doua-trei persoane. Eu cel putin am trait toata viata in apartamente de pana in 70m patrati si singura problema a fost numarul insuficient de dormitoare, niciodata suprafata propriu-zisa a camerelor. In afara de asta, singurul inconvenient au fost bucatariile mici, tipice pentru arhitectura comunista.
Am calatorit in strainatate si am vazut cum locuiesc si altii, de pilda englezii. Casele englezesti sunt mai mari ca ale noastre, dar in general vorbind sunt destul de mizerabile. Holuri inguste, scari inguste care dau senzatia de claustrofobie, sunt friguroase, multe din ele sunt neingrijite(ma refer la alea inchiriate in special), gradinile sunt ca si inexistente si cand te uiti pe geam la dormitor poti sa vezi ce fac jumatate din vecinii tai, pentru ca de cele mai multe ori casele din orase sunt insiruite in sistem oglinda. E ca si cum ai avea blocuri pe orizontala construite la 5 metri departare unul de celalalt. Primul lucru pe care il observi la o casa englezeasca tipica sunt pubelele de gunoi si buruienile din fata casei, tinute in gradina de cativa mp din fata. In spate mai ai o gradina de aceleasi dimensiuni, tot plina de gunoaie si buruieni.
La casele englezesti debaralele sunt exact ca si la casele comuniste, destul de mari si pline cu gunoaie pe care trebuie sa te chinuiesti sa le arunci odata pe an.
Hai sa luam alt exemplu. Per medie o casa americana are 250 mp. Constructie din lemn care tine 100 de ani, cu conditia sa bagi bani in ea in mod periodic. Nemaivorbind de preturile de achizitie, pentru ca la americani o casa de-asta costa cel putin un sfert de milion. In casele astea, de lemn, sunetele ajung departe, asa ca va puteti astepta sa stiti mereu ce fac ceilalti locatari. Avantaj: sanse mici sa fii jefuit in timp ce esti inauntru. Partea proasta, multe din ele contin inca vopsele cu plumb si azbest.
Mai multe despre ele nu scriu, mai ales ca n-am trecut pe acolo.
Si acum, sa ne intoarcem la casa mea minuscula de la periferia Bucurestiului. Va fi mica, da, si asta imi convine de minune. Cel mai mare avantaj la casa mea mica e ca.....o s-o construiesc cu banii jos. Casa mica, datorie zero. Plus, casa fiind mica si doar parter, imi ramane mai multa gradina din lotul meu de 315mp.
Ati fost vreodata pe la Muzeul Satului? Ai vazut ce mici sunt casutele alea? Ei bine in case ca alea a trait poporul roman timp de mii de ani. N-a murit nimeni niciodata pentru ca nu avea televizor la 112 cm sau baie pe fiecare dormitor.
Din multe puncte de vedere locuintele "moderne" aduc cu sine o calitate a vietii mai scazuta decat casele de acum 300 de ani si nu din cauza dimensiunilor, ci a infrastructurii si a stilului de viata de azi. Aici nu intru in detalii.
Ultimul argument: daca s-ar da azi o lege in Romania prin care orice locuinta noua sau veche trebuie sa aiba minim 200mp utili, cam ce credeti ca s-ar intampla? Va spun eu:
-90% din populatie nu si-ar mai putea putea permite o locuinta nici prin credit pe 100 de ani.
-Ar trebui sa demolam toate orasele din Romania. Cine le-ar reconstrui? Nimeni niciodata.
Nu in ultimul rand, tineti minte ca suprafata locuintelor e ultima noastra problema. Pana si compartimentarea e mai problematica, pentru ca multe apartamente noi se vand cu bucatarii deschise de tip occidental. Singura problema? Noi nu suntem occidentali. Pe langa asta, nu avem nici un fel de infrastructura pusa la punct, acum de pilda sunt in Galati, unde primaria a dezmembrat sistemul public de termoficare fara sa puna nimic in loc(numai pentru asta fostii si actualul primar ar trebui inchisi pe viata), investitii in dezvoltarea regionala din mare parte a tarii nu s-au mai facut din 1989(ma refer aici la constructia de fabrici sau atragerea de investitii), si chestii de baza precum extinderea retelelor publice de alimentare cu gaze, curent si astfaltarea strazilor, care se desfasoara intr-un ritm atat de lent incat o sa fie nevoie de 100 de ani de capitalism ca sa se construiasca cat se construia in 10-15 ani in perioada monarhista si chiar comunista.
Din punct de vedere arhitectonic, capitalismul e pentru noi o catastrofa mai mare decat comunismul. In comunism cel putin nu trebuia sa muncesti 30 de ani pentru cutia de scobitori numita casa !
+Bonus, o proportie semnificativa din cladirile noi, in special blocurile, hotelurile etc. sunt urate cu flacari. Cum poate un bloc construit in 2018-2019 sa fie aproape la fel de urat ca un bloc construit acum 70 de ani? Prin comparatie, la capitolul arhitecutra, blocurile alea din perioada interbelica sunt parca facute pentru strumfi, dar ca aspect sunt bijuterii arhitectonice prin comparatie cu buncarele capitaliste(macar de erau construite la fel de bine ca un buncar, dar nu sunt).
Pentru cei care cauta solutii la problemele astea, va reamintesc ca la revolutia de la 1789, francezii au ridicat doar doua lucruri:
1. Baricadele
2. Esafoadele si ghilotinele(folosite pana cand s-au tocit lamele).
Restul a venit de la sine. Prin comparatie, noi venim la proteste cu pancardele si inghetam cu orele in intersectii in timp ce politicienii stau la caldura si rad de noi. Pana si jandarmii isi bateau joc de noi. Dureros, nu? Pe mine ma durea cand eram acolo.
Am calatorit in strainatate si am vazut cum locuiesc si altii, de pilda englezii. Casele englezesti sunt mai mari ca ale noastre, dar in general vorbind sunt destul de mizerabile. Holuri inguste, scari inguste care dau senzatia de claustrofobie, sunt friguroase, multe din ele sunt neingrijite(ma refer la alea inchiriate in special), gradinile sunt ca si inexistente si cand te uiti pe geam la dormitor poti sa vezi ce fac jumatate din vecinii tai, pentru ca de cele mai multe ori casele din orase sunt insiruite in sistem oglinda. E ca si cum ai avea blocuri pe orizontala construite la 5 metri departare unul de celalalt. Primul lucru pe care il observi la o casa englezeasca tipica sunt pubelele de gunoi si buruienile din fata casei, tinute in gradina de cativa mp din fata. In spate mai ai o gradina de aceleasi dimensiuni, tot plina de gunoaie si buruieni.
La casele englezesti debaralele sunt exact ca si la casele comuniste, destul de mari si pline cu gunoaie pe care trebuie sa te chinuiesti sa le arunci odata pe an.
Hai sa luam alt exemplu. Per medie o casa americana are 250 mp. Constructie din lemn care tine 100 de ani, cu conditia sa bagi bani in ea in mod periodic. Nemaivorbind de preturile de achizitie, pentru ca la americani o casa de-asta costa cel putin un sfert de milion. In casele astea, de lemn, sunetele ajung departe, asa ca va puteti astepta sa stiti mereu ce fac ceilalti locatari. Avantaj: sanse mici sa fii jefuit in timp ce esti inauntru. Partea proasta, multe din ele contin inca vopsele cu plumb si azbest.
Mai multe despre ele nu scriu, mai ales ca n-am trecut pe acolo.
Si acum, sa ne intoarcem la casa mea minuscula de la periferia Bucurestiului. Va fi mica, da, si asta imi convine de minune. Cel mai mare avantaj la casa mea mica e ca.....o s-o construiesc cu banii jos. Casa mica, datorie zero. Plus, casa fiind mica si doar parter, imi ramane mai multa gradina din lotul meu de 315mp.
Ati fost vreodata pe la Muzeul Satului? Ai vazut ce mici sunt casutele alea? Ei bine in case ca alea a trait poporul roman timp de mii de ani. N-a murit nimeni niciodata pentru ca nu avea televizor la 112 cm sau baie pe fiecare dormitor.
Din multe puncte de vedere locuintele "moderne" aduc cu sine o calitate a vietii mai scazuta decat casele de acum 300 de ani si nu din cauza dimensiunilor, ci a infrastructurii si a stilului de viata de azi. Aici nu intru in detalii.
Ultimul argument: daca s-ar da azi o lege in Romania prin care orice locuinta noua sau veche trebuie sa aiba minim 200mp utili, cam ce credeti ca s-ar intampla? Va spun eu:
-90% din populatie nu si-ar mai putea putea permite o locuinta nici prin credit pe 100 de ani.
-Ar trebui sa demolam toate orasele din Romania. Cine le-ar reconstrui? Nimeni niciodata.
Nu in ultimul rand, tineti minte ca suprafata locuintelor e ultima noastra problema. Pana si compartimentarea e mai problematica, pentru ca multe apartamente noi se vand cu bucatarii deschise de tip occidental. Singura problema? Noi nu suntem occidentali. Pe langa asta, nu avem nici un fel de infrastructura pusa la punct, acum de pilda sunt in Galati, unde primaria a dezmembrat sistemul public de termoficare fara sa puna nimic in loc(numai pentru asta fostii si actualul primar ar trebui inchisi pe viata), investitii in dezvoltarea regionala din mare parte a tarii nu s-au mai facut din 1989(ma refer aici la constructia de fabrici sau atragerea de investitii), si chestii de baza precum extinderea retelelor publice de alimentare cu gaze, curent si astfaltarea strazilor, care se desfasoara intr-un ritm atat de lent incat o sa fie nevoie de 100 de ani de capitalism ca sa se construiasca cat se construia in 10-15 ani in perioada monarhista si chiar comunista.
Din punct de vedere arhitectonic, capitalismul e pentru noi o catastrofa mai mare decat comunismul. In comunism cel putin nu trebuia sa muncesti 30 de ani pentru cutia de scobitori numita casa !
+Bonus, o proportie semnificativa din cladirile noi, in special blocurile, hotelurile etc. sunt urate cu flacari. Cum poate un bloc construit in 2018-2019 sa fie aproape la fel de urat ca un bloc construit acum 70 de ani? Prin comparatie, la capitolul arhitecutra, blocurile alea din perioada interbelica sunt parca facute pentru strumfi, dar ca aspect sunt bijuterii arhitectonice prin comparatie cu buncarele capitaliste(macar de erau construite la fel de bine ca un buncar, dar nu sunt).
Pentru cei care cauta solutii la problemele astea, va reamintesc ca la revolutia de la 1789, francezii au ridicat doar doua lucruri:
1. Baricadele
2. Esafoadele si ghilotinele(folosite pana cand s-au tocit lamele).
Restul a venit de la sine. Prin comparatie, noi venim la proteste cu pancardele si inghetam cu orele in intersectii in timp ce politicienii stau la caldura si rad de noi. Pana si jandarmii isi bateau joc de noi. Dureros, nu? Pe mine ma durea cand eram acolo.
) 
Comentariu