Invata din greselile proprii sau ale altora

[Dan_Daniel]

beneficiarul este chiar tampit ?

S-ar putea sa fie aceeasi persoana, si meseriasul si beneficiarul. Care vrea sa zica de doua ori tampit.

[tanasie]

Atuncea-i chiar grav tare

[olyoly]

Semineu in regie proprie

Am fost solicitat pentru consultarii de catre un domn avocat care si-a tras un semineu,cu manutele lui!!!Nu am rezistat tentatiei sa arat "minunea" ce a iesit!

[lili 500]

BCU nu mi s-a parut a avea o rezistenta la fel de mare ca si tencuiala. Pe tencuiala adezivul prinde la sigur, pe cand pe bcu... Totodata diblurile stau muuuuult mai sigur in tencuiala. A mai fost si diferenta mare intre "sarjele" de productie si ca sa arare casa la linie e complicat de incarcat din adeziv.
Pe interior e la fel, tencuita pt planeitate si pentru ca prefer un perete dur decat sa tot repar rigipsul.

d le Marius cati m de bca ti au trebuit la parter?Va rog frumos planul casei parter .Multumesc

[apanoiu]

Eu am dat gres cu o cadita de dus.
Pentru a umple spatiul si a nu mai da cu carca, am folosit 2 plac de polistiren extrudat de 3 cm suprapuse, pe care le-am gaurit pe alocuri pentru rigidizare si pe care am lipit placile de gresie cu adeziv flexibil.

Dupa finalizare, se simte ca nu este ceva perfect rigid. Mergea o placa de betonyp peste...Urmatoarea cadita a fost facuta din 2 saci de mortar la sac. Alta viata!

[vimp]

Greseli generale, desprinse fie din experienta mea fie a altora.
1. Necesitatea casei si puterea financiara
- costurile nu sunt estimate corect intodeauna vizavi de puterea financiara si nu se prevad rezerve pentru factori imprevizibili, intrucat nu se iau in calcul multe aspecte.
- nu se analizeaza corect necesitatea constructiei casei. Traiul la casa implica schimbarea modului de viata dar si ceva munca in plus. Unii nu sunt pregatiti pentru asta. Daca e cu DA trecem la punctul 2

2. Achizitia terenului
- nu se estimeaza corect necesarul de spatiu.
- nu se estimeaza corect dimensiunile (lungime/latime) si amplasarea terenului atat ca distanta fata de punctele de interes cat si in ceea ce priveste vecinii si utilitatile. Atrag atentia ca prezenta unei retele de distributie a energiei electrice nu garanteaza obtinerea unui aviz favorabil de racordare. De exemplu reteaua electrica din zona poate fi inca in proprietate privata sau nu exista rezerva de putere in trafo ce deserveste respectivul segment de retea. Cheltuielile pentru racordare in aceste cazuri pot fi usturatoare. De asemenea alta utilitate importanta - apa. In unele locuri fie nu exista retea de distributie a apei fie apa se afla la mare adancime, un put forat poate ajunge la costuri de peste 5.000EUR
- nu se ia in calcul stabilitatea terenului. Este recomandat ca inainte de achizitie sa se faca studiul geo, intrucat un teren slab poate aduce in plus costuri imense cu partea de fundatie (cunosc cazuri in care aceste costuri au adus un plus la cheltuieli de macar 5.000EUR)
- nu se ia in calcul constrangerile legate de eliberarea autorizatiei de constructie in zona. Un exemplu ar fi legat de impunerea ca proprietarul sa lase cativa metri de teren pentru drumul de acces sau elaborarea unor proiecte aferente : PUZ - in general pentru extravilan, proiect catre autoritatea aeronautica pentru terenurile aflate in zona de influenta a aeroporturilor, alte conditionari existente : magistrale utilitati, amplasarea in zone de influenta industriale cu restrictii, regim inaltime locuinta, etc.
- nu se ia in calcul posibilitatea ca terenul sa se afle sub vre-un litigiu
- nu se ia in calcul posibilitatea ca masuratorile cadastrale aflate la dosar sa fie gresite. Recomand ca la achizitia terenului sa se faca verificarile topo si cadastrale (inclusiv masuratorile aferente)
- lista poate continua.

3. Proiectarea
- nu se face o analiza temeinica a necesarului de spatiu vizavi de : numarul de membri in familie, stilul de viata (de exemplu dimensionarea bucatariilor sau livingurilor), necesarul de utilitati (CT, magazie, camara, beci etc), puterea financiara, etc
- beneficiarul nu se informeaza suficient in legatura cu solutiile constructive (cadre, GVP, lemn, etc)
- nu se face o analiza temeinica vizavi de punctele cardinale
- unii se zgarcesc sa scoata banii pentru un proiect complet (la partea de rezistenta ma refer in primul rand) si cand ajung sa construiasca se dau cu capul de pereti ca nu stiu cum sa faca, se cearta cu constructorul sau se iau cu mainile de cap dupa ce finalizeaza ca nu au iesit cum trebui multe lucruri
- se face proiectul casei inainte de a se face studiul geo (mare greseala!)
- la deshideri (usi, ferestre) nu se iau in calcul spatiul "consumat" cu izolarea glafurilor
- nu se verifica proiectul final in amanunt daca corespunde cerintelor clientului
- nu se trec in proiect toate anexele/reperele

4. Angajarea constructorului
- se angajeaza constructor pe principiul cel mai ieftin
- nu se pune in vedere constructorului toate detaliile necesare (de exemplu proiectul de rezistenta sau modul de preparare al betoanelor, etc) inainte de angajament
- nu se cauta referinte ale constructorului (lucrari executate)
- se da un avans prea mare, nu se stabileste esalonarea platilor
- nu se discuta in mod clar pretul si esalonarea platilor, modul de plata (leu/eur, plata directa, virament, etc) pe principiul "lasati ca ne intelegem noi"
- nu se face contract, se merge pe incredere
- nu se stabilesc termeni si conditii contractuale clare, nu se stabilesc penalitati
- nu se angajeaza diriginte de santier sau un specialist pentru supervizarea macar a fazelor cheie
- nu se discuta detalii aferente : vine constructorul cu materiale pentru cofrat - panouri, popi, etc? poate constructor sa asigure transportul unor materiale de completare pentru care un furnizor nu asigura transport? asigura constructorul paza santierului pe perioada constructiei? cine plateste consumabilele (panze de ferastrau, electrozi sudura, discuri, etc) etc

5. Pregatiri precedente inceperii constructiei
- nu se asigura (la timp) sursa de apa si energie electrica
- nu se face un calcul just privind cantitatile de materiale si nu se discuta in clar modul de furnizare a materialelor (asigurarea transportului) si datele de furnizare rezultand in timpi morti care constructorul (in mod firesc) ii poate imputa beneficiarului
- nu se discuta cu furnizorii conditiile de return pentru eventuale cantitati de materiale nefolosite
- nu se asigura caile de acces, de exemplu drum de acces prost in care o betoniera se poate infunda sau drum de acces pe care se pot executa la un moment dat diverse lucrari (canalizare, gaz, electric etc)
- nu se pregateste o planificare privind rezolvarea unor probleme personale/familiale pe timpul ridicarii constructiei astfel incat beneficiarul sa isi asigure prezenta pe santier, mai ales in fazele cheie
- nu se fac masuratori in teren in ceea ce priveste amplasarea constructiei cat si a nivelului terenului
- nu se achizitioneaza materiale necesare in cazuri surpriza (de exemplu folii de protectie pentru cazurile cand dupa o turnare de beton vine poaia de vara nepredictibila)
- nu se asigura serviciul pentru transportul materialelor reziduale (moloz) si nu se prevede un loc pentru depozitarea lor temporara
- nu se iau acordurile de rigoare de la vecini ( aici sunt multe scandaluri )
- nu se asigura un loc pentru depozitarea materialelor sensibile la intemperii
- nu se pregatesc materiale ce necesita timp de "maturare"/prelucrare. Aici ma refer in primul rand la lemn, care la montaj ar trebui sa fie uscat si, eventual, tratat. Unii achizitioneaza lemnul inainte de a fi montat acoperisul si consecintele nu sunt cele mai fericite.

6. Constructia - ridicarea la rosu
Subiectul este foarte larg si din pacate greu de detaliat.
a. Fundatia
- nu se decoperteaza "stratul verde"
- nu se urmareste adancimea sapaturii pentru fundatiei pe tot perimetrul, in functie de cota cea mai joasa a terenului
- nu se respecta intodeauna tipul betonului recomadat in proiect pe principiu ca "la umplutura merge mai slab"
- se toarna in santuri ude/cu apa (in unele studii geo se specifica faptul ca in cazul in care ploua in sant se va lasa sa se usuce, eventual se va indeparta statul ud)
- nu se ia in calcul hidroizolatia
- nu se fac trecerile pentru conducte (evacuare, apa)
- nu se face hidroizolatia la contactul cu zidaria
- nu se lasa bare de legatura suficient de lungi pentru stalpi
- nu se pun agrafe pentru legarea placilor acolo unde este cazul
- nu se toarna fundatie si pentru scari, legata de fundatia casei
- nu se trag bare de impamantare (desi poate nu se doreste)
- uneori se uita a se lasa pragurile joase la garaje ( cunosc un asemenea caz)
- nu se toarna betonul continuu (se toarna "pe bucati" la intervale mari de timp) si nu se vibreaza (corect)
b. Zidaria/structura de rezistenta
- nu se respecta dimensiunile rosturilor de mortar recomandate de producator si nici dispunerea (de exemplu la unele GVP se recomanda dispunerea in snururi 1/3 grosime zid pe interior si exterior)
- nu se foloseste mortar/reteta de mortar recomandat/a
- nu se pun agrafe ce leaga stalpii de zidarie acolo unde se cere
- se zideste la temperaturi mari fara a se uda caramida (in cazul blocurilor ceramice)
- nu se intretes randurile
- se fac zidarii de BCA fara a se suplini cu structura de rezistenta aferenta (centuri si stalpi subdimensionate)
- nu se respecta (sau nu se stie) retetele betoanelor pentru structuri
- se pune plasa de Buzau la plansee
- nu se leaga fierul scarilor turnate din beton de structura (fundatie/planseu) sau nu se leaga cu raspundere
- nu se leaga corect structurile balcoanelor
- nu se fac grinzi corect dimensionate acolo unde este cazul
- nu se cer certificate de calitate/conformitate/verificari laborator pentru materialele de baza
- nu se inglobeaza corect fierul in masa de beton
- nu se respecta dispunerea etrierilor (in general distantele dintre etrieri)
- nu se fac ciocuri si L-uri corect dimensionate, nu se leaga cu sarma peste tot unde trebuie
- nu se cheama responsabilul (dirigitele de santier) la toate fazele cheie
- nu se respecta conditiile de mediu pentru turnarea betoanelor (ori prea frig/ori prea cald) si nici tratamentul anterior (racitul fierului in caz de temperaturi mari) sau ulterior (udatul, acoperirea)
- la cererea constructorului unii "cifisti" adauga apa in betonul din cifa, pentru fluidizare
- etc

7. Sarpanta/podul/acoperisul
- nu se achizitioneaza din timp lemnul pentru structura si se monteaza lemn ud. Lemnul ud va crapa atat in zonele de contact cu elementele de prindere dar si pe toata lungimea daca este supus la solicitari mari
- nu se trateaza lemnul inainte de montaj. Tratarea lemnului dupa este acoperitoare si este foarte greoaie.
- se fac structuri subdimensionate, uneori nu se ia in calcul posibilitatea ca pe acoperis sa fie amplasate utilitati (panouri solare de exemplu) sau varianta schimbarii solutiei pentru invelitoare (trecerea de la tigla metalica la tigla ceramica/beton)
- distantele dintre grinzi/capriori sunt fara legatura cu dimensiunile materialelor termoizolante (50 sau 60 cm pentru vata, in general)
- nu se iau in considerare, pentru a avea o inaltime utila a podului, spatiile "mancate" de izolatii si dusumele (asta ar fi de fapt legata de proiectare )
- nu se prevad solutii pentru iluminat natural corect si aerisire, acolo unde este cazul, rezultand poduri infecte si in mare parte inutilizabile, desi se dau bani grei si pentru aceste spatii
- nu se ancoreaza corect structura de lemn de zidarie
- se bate astereala lasandu-se distante mari intre scanduri
- nu se pune corect folia anticondens, in general suprapunerile sunt mai mici
- in cazul tiglei metalice nu se indoaie tabla spre pazii/dolii rezultand infiltratii
- nu se respacta conditiile de suprapunere a coalelor metalice, conform celor recomandate de producator
- nu se petrece corect folia anticondens peste jgeaburi
- nu se testeaza cu jet de apa izolarea acoperisului
- nu se prevad popi (stalpi) pentru sustinerea elementelor lungi de structura (coame)
- pentru montajul tiglei metalice unii fac montajul fara factura (si de aici si fara garantie "garantata") in ideea de economisi ceva banuti, procent infim fata de costurile invelitoarei si fata de costurile cu rezolvarea unor probleme ulterioare generate de o lucrare proasta (inclusiv cu referire directa la garantia tiglei metalice in sine)
- nu se izoleaza corect (hidro si termic) decupajele pentru geamuri de mansarda


Voi reveni in zilele urmatoare cu referiri la paretea de instalatii si finisaje.

[@dytu]

Greseli generale, desprinse fie din experienta mea fie a altora.
........
Voi reveni in zilele urmatoare cu referiri la paretea de instalatii si finisaje.

Multumesc lui Dumnezeu ca am reusit sa ridic casa fara a intampina problemele spuse de membrii forumului care au descris problemele lor si m-am speriat.
Am avut noroc de un inginer structurist foarte bun, care imi este si prieten, si a avut rol si de diriginte de santier si am scapat de belele.
Insa, am facut o belea cu mana mea. Am tevile de incalzire de la parter prin sapa si cand am dat o gaura pentru a prinde un profil de trecere intre gresie si parchet in bucatarie.....ghici unde am nimerit? S-a rezolvat doar prin distrugerea unei placi de gresie pentru a putea lipi teava de PPR.
Cam atat si sper sa fie doar atat.

[primusmagestri]

va salut.

am niste mesteri care-mi renoveaza apartamentul. au avut ceva de lucrat si la diverse aspecte la care aveam ceva cunostinte apriori le-am atras atentia cum doresc sa lucreze si s-au conformat. de exemplu le-am atras atentia asupra scurgerii din baie, sa fie panta corecta spre sifonul de pardoseala.

am observat totusi ca au dat (sau urmat) o usoara panta la gresia din bucatarie, inclinatia fiind spre usa, spre hol. la prima impresie de novice mi se pare mai bine, daca tot e inclinata, sa fie spre iesire ca sa nu se adune eventuale inundatii (sper sa nu fie cazul) inspre pereti. in acelasi timp pare ca orice revarsare de lichide, fie macar si un pahar de apa scapat, va migra spre hol.

ar fi indicat sa le cer refacerea podelei din gresie? sau sa consider tot raul spre bine?

[totomax]

ar fi indicat sa le cer refacerea podelei din gresie? sau sa consider tot raul spre bine?[/quote]

daca nu este mare inclinatia, nu este grav,

[john25]

ce se intampla cand nu executam o sapa cum trebuie?,si prea mult ciment poate sa va duca in situatia din foto.asadar reparatia a costat mai mult decit daca se executa renovarea baii.(greseala teava de scurgere dus era aproape de suprafata insa sapa fiind dura paractic gresia a explodat)

[bgd_stanescu]

La cat timp dupa turnarea sapei s-a placat cu gresie? Ce se afla sub sapa -> placa?

[john25]

eu am fost doar sa repar,sub sapa este un fel de placa de la poroterm,treaba dupa cit timp sa placat cu gresie nu are importanta, am doborat demult mitul ca trebuie lasata 20 zile etc la fel si peretii.oricum ma uimit cit de dura era aproxim ca beton poate si mai,sapa trebuie sa fie orecum elastica ,am intalnit altele care se macinau tevi asemeni aproape la fir cu sapa nu au avut nici cea mai mica fisura.

[bgd_stanescu]

...am doborat demult mitul ca trebuie lasata 20 zile etc la fel si peretii...

Probabil de aceea exista acest topic, sa invatam din greselile altora

In cazul in care sapa ar fi fost lasata sa se matureze suficient (27 de zile), trebuia placata cu un adeziv superflexibil (acesti adezivi sunt eficienti pe suprafete mai "crude"). Dupa 2-3 luni, cred ca nu mai are importanta adezivul deoarece sapa devine stabila dimensional.
Ma intreb cum ati reparat acea suprafata. Ati inlocuit sapa cu una "flexibila"?

[john25]

nu puteam sa ma apuc sa sparg sapa intruc era singura baie iar propietarii nu erau tocmai deacord,singurul lucru care am putut sal fac a fost sa inlocuiesc bucatile afectate si am utilizat un adeziv ceva mai de marca.

ps: incercati sa consultati fisa tehnica de la produsul Keracem,vedeti dpa cit timp se poate placa cu gresie si monta parchet.

[bgd_stanescu]

...singurul lucru care am putut sal fac a fost sa inlocuiesc bucatile afectate si am utilizat un adeziv ceva mai de marca....

Deci daca teoria expusa de Dumneavoastra anterior este corecta (ca gresia a crapat deoarece sapa era prea dura), se pare ca nu ati rezolvat problema Sapa ramane la fel de dura si gresia va crapa din nou.

Keracem -> daca va referiti la folosirea in adeziv, cred ca scrie asa:
"Do not use: ........; in adherence on concrete castings which have not yet fully cured."