Daca aceasta este prima ta vizita, te rugam sa accesezi pagina cu intrebari si raspunsuri privind folosirea forumului accesand urmatorul link Intrebari si Raspunsuri. Pentru a posta / publica un mesaj trebuie sa te INREGISTREZI. Pentru a citi mesajele din forum, nu trebuie decat sa selectezi forumul dorit.
Iata despre ce este vorba. Prin adoptarea acestui sistem se elimina foarte mult timp, popi, fier, etc. Acest plafon este un f. bun izolator fonic. Am citit inainte pe pagina pe la porotherm si este vorba de o placa armata de 6 cm peste plafonul ceramic.
Am niste mici retineri fata de tipul acesta de sistem. Legat de consumul de popi este intradevar la jumatate, ei se monteaza la 1m si jumatate distanta.
O problema mi se par acele grinzi precomprimate care sustine blocurile ceramice. Pe de alta parte grosimea lor + cei 6 cm de beton reprezinta mult mai mult decat clasicul planseu de beton de 13 cm.
Sunt curios care e diferenta de pret intre cele doua variante de planseu.
Referitor la sistemele de plansee ceramice, solutia este aplicata inca de dinainte de '89 si are avantaje.
In Iasi, pe strada Pacurari sunt blocurile galbene, vechi, stil rusesc, facute cu asa ceva inca din anii '50.
Costurile cred ca ar trebui vazute si cerute clar de la producatori, pentru a se evita speculatiile pro si contra.
La Porotherm am vazut ca au publicate pe site si normele de deviz pentru planseu, de unde se vede clar cat material intra, cat beton, cata armatura si mai ales ce manopera. Restul e treaba proiectantului sa verifice, caci are STAS de proiectare etc.
Pai o problema de proiectare este ca planseul are un asa numit efect de saiba rigida, pe care se bazeaza de obicei proiectantii la structuri pe zidarie portanta. Planseul de la Porotherm din cauza grinzilor precomprimate pozitionate pe o singura directie, nu mai poate constitui o saiba rigida. Ca si comportare ar fi identice cu planseele din lemn.
Ca si proiectant credema ca nu le-as recomanda niciodata pentru o casa situata in zonele cu seismicitate. Plus ca am mai auzit si niste zvonuri legate de ele.
Pai o problema de proiectare este ca planseul are un asa numit efect de saiba rigida, pe care se bazeaza de obicei proiectantii la structuri pe zidarie portanta. Planseul de la Porotherm din cauza grinzilor precomprimate pozitionate pe o singura directie, nu mai poate constitui o saiba rigida. Ca si comportare ar fi identice cu planseele din lemn.
Ca si proiectant credema ca nu le-as recomanda niciodata pentru o casa situata in zonele cu seismicitate. Plus ca am mai auzit si niste zvonuri legate de ele.
Da, fireste, ai dreptate. Este o conditie obligatorie, fara discutie. Se poate spune ca placa cu nervuri este plasata intre placa de b.a clasica si planseul de lemn; dar, sa ne gandim, cine ma opreste sa proiectez o suprabetonare armata, dimensionata suficient incat sa imi asigure saiba rigida?
Separat, transversal prevad nervuri de rigidizare, folosind grinzile prefabricate si corpurile de umplutura ca si cofraj, pana la urma. Se pot prevedea grinzi pe directia cealalta, in grosimea planseului . Apoi incastrez grinzile prefabricate , nu prin simpla rezemare ci prin monolitizare in grinda de cadru de forma T ; calareti si sus si jos pe reazem etc, etc.
Mda, stiu ca sunt facute si niste teste pe planseu la care INCERC-ul zice ca e in regula, ma rog. Dar lasand la o parte ce se testeaza la noi; nervurile se folosesc si in alte tari cu cerinte seismice, la nivel national standardizat. Deci ce ramane este o problema de cat beton in saiba, cata armatura si cum o dispun si nu neaparat sa nu folosesc ideea cu corpuri de umplutura si nervuri dese.
Marele si marele avantaj la aceste sisteme este ca pot sa fac planseul la o casuta, in mod semi-prefabricat, mult mai repede si mai comod si sa depind mai putin de "mesterii" nostri. Money si calitate. Apoi, caramida din volumul planseului (desi as fi preferat lemnul, dar nu se mai poate), este sanatate in casuta noastra tip bunker antiseismic, "care este" acum si care ne asteapta cf normativelor. Adica, ma rog, e ceva mai bine decat doar beton. De ce nu? De ce nu, corect proiectat.
Lemnul, ok, e simplu rezemat. Betonarea si monolitizarea grinzilor prefabricate, in sistemele de care vorbim, nu este insa decat in poza acelasi lucru cu cele de lemn care sunt asezate si "blocate" in zidarie peste o centurica de beton si apoi "rigidizate" cu podea batuta.
Ok, Rezulta sa zicem un planseu de 25 cm grosime + pardoseala. Dar in aceste grosimi, 8cm - max 10 cm beton armat nu asigura saiba rigida la P+1+M ? Seriously.
Mie mi se pare o varianta de luat in seama serios, pentru un proiect de casa optimizat tehnico-economic, corect facut. Te mai poti gandi si la alternative, dar ma gandesc ca este mai bine decat planseul prefabricat (predale sau fasii cu goluri suprabetonate) , la casute, pentru ca am o mai buna iz. termica in plus si nu necesita atata utilaj.
Apoi, pt constructori la siruri de case e super economie si productivitate. (dar sa nu scumpeasca marfa, caci atunci o spunem pe aia cu criza mondiala...).
Cred ca la casute, numai asa o sa se construiasca foarte curand, dar e adevarat, folosind detaliile corecte (nu simpla rezemare ci semi-incastrare) si suprabetonare armata, dimensionata suficient. Motivul? Economie manopera si caldurica si confort in casa. Vine hartiuta de eficienta energetica si nu strica sub mansarda sa am betonelul, dar cu ceramica. Interesant:
1. Link super util: www.solaio.it (solaio=planseu)
2. Ce ziceti de SR EN 15037-1:2008 ? Sunt si formule de calcul pt monolitizarea grinzilor de planseu cu nervuri, cerinte minime pt suprabetonare si armare etc. Si e SR (EN adoptat).
Planseele cu elemente ceramice sunt considerate plansee cu rigiditate nesemnificativa in plan orizontal. P100-2006 le interzice pentru zone cu ag mai mare sau egala cu 0,12g. Adica se pot folosi doar in judetele Alba, Cluj si alte 2-3.
Un alt minus dupa cum spuneam il reprezinta inaltimea: se ajunge la aprox 30 cm, e cam mult fata de 13 cm un planseu din beton. Pe de alta parte si centurile vor trebui sa aiba cel putin 30 cm si ele . De aici rezulta un rand bare in plus in armare. Detaliul pe care il pune la dispozitie Wienerberger este gresit. Un rand de bare in plus inseamna mai mult cu 50% armatura in centuri. Acest cost ar trebui luat in calcul la costurile pe care le presupune planseul ceramic.
Acele nervuri de care spuneai pt asigura rigiditatea si pe cealalta directie: e o complicatie degeaba. Iar iti cresc costurile daca o faci.
Acei 13 cm pe care ii cere standardul sa il aiba planseul de beton este tocmai pentru a fi destul de rigid planseul, deci suprabetonarea ta ar trebui ca sa asigure aceeasi rigiditate sa aiba cam aceeasi grosime. Bineinteles, printr-un calcul amanuntit ar putea sa-ti reiasa o grosime mai mica, dar oin conditiile in care majoritatea oamenilor care isi construiesc o casa nu isi mai fac si proiect de detaliu, cati dintre ei crezi ca mai ajung sa isi calculeze si suprabetonarea.
De asemenea, cati dintre proiectanti crezi ca stiu sa faca calculul privind aria necesara asigurarii rigiditatii in plan orizontal, mai ales ca ei nu stiu ca trebuie sa aiba 13 cm un planseu normal?
Ai prea multa dreptate si acuratete ca sa gasesc vreun contra argument la ceea ce ai precizat. Corect, P100-1 restrictioneaza aceste tipuri de nervuri dese functie de zona seismica si nu numai. (desi, fasiile cu goluri, suprabetonate cu 6 cm si min 250mm2/m de armare a suprabetonarii este o solutie acceptata fara rezerve -!?). Amendarea respectiva a acestor solutii este strict o interpretare de "anexa nationala" la Eurocod. Mai pe romaneste, sunt convins ca nu s-au facut studii de cazuistica sau simulari seismice pentru variantele respective din care sa rezulte "this - good" vs " this - not good". Cred ca merita diferentiat si pe tip de structura/regim inaltime etc coroborat cu zonarea seismica. Dar mai bine sa nu comentam actualele CR6 si P100-1 pentru ca pe urma semanam cu microbistii din tribuna vs antrenor sau, mai rau, poate chiar avem un fir de dreptate.
De detaliu, nu stiu exact de care precizezi ca ar fi gresit, de la acest Winerberger. Probabil. Este clar insa ca la centuri de 25 cm corespunde suprabetonarea de 8 cm a planseului ceramic. Lasand insa deoparte o statistica de proiectare care prezinta ca in destul de multe proiecte, centurile cam duc deja la h=30 cm (deci un proiect si nu "mesterul Ion"), trebuie sa fim corecti si sa apreciem si faptul ca cei 13 cm min ceruti la planseul de b.a. sunt din considerente de fonoizolatie si apoi, in plus, o rigiditate semnificativa. Corect ar fi intr-adevar, sa se prezinte (de producator, de un studiu/lucrare de specialitate etc), metoda clara si completa de proiectare. UN programas, ar fi too much cred, dar n-ar strica.
Procesăm date personale despre utilizatorii site-ului nostru, prin utilizarea cookie-urilor și a altor tehnologii, pentru a furniza serviciile noastre, a personaliza publicitatea și a analiza activitatea site-ului. Putem partaja anumite informații despre utilizatorii noștri cu partenerii noștri de publicitate și analiză. Pentru detalii suplimentare, consultați Politica noastră de Confidențialitate.
Făcând clic pe "SUNT DE ACORD" mai jos, sunteți de acord cu Politica noastră de Confidențialitate și cu practicile noastre de procesare a datelor personale și cookie-uri așa cum sunt descrise acolo. De asemenea, recunoașteți că acest forum poate fi găzduit în afara țării dvs. și consimțiți la colectarea, stocarea și procesarea datelor dvs. în țara în care este găzduit acest forum.
Mesaj
Comentariu