Urmareste-ne pe Facebook

Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Pompe de caldura

Adună
Acesta este un topic important.
X
X
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • [quote="DIY"]@gelunechifor

    Nu am cum polemiza cu tine ......

    In sfirsit ai ajuns la limita???))
    Poate imi arati si mie unde scrie in stas-ul1907 cum se dimensioneaza o pdc?? Daca se poate cu citat!!
    Prietene nu te ascunde dupa stas-uri facute acum citeva zeci de ani cind inca se lucra cu teava de metal!
    Raspunsurile pe care le dai sunt numai adiacente intrebarilor in ceea ce priveste pdc-urile dar imi spui mie ca eu nu pricep

    1)Te rog de vreo trei zile sa imi spui ce pdc merge la 220.
    2)Imi zici ca o pdc nu are nevoie de back-up ca dupa acea sa te contrazici singur.
    3)Imi zici ca, caldura pamintului si a apei freatice este constanta dar nu a fost inmagazinata de soare si tot nu mi-ai spus de unde e totusi temperatura aia de 8-12 grade.
    4)Imi zici iarasi ca ce influenta are temp. exterioara asupra dimensionarii unei instalatii??
    La toate astea tu raspunzi cu celebrul 1907 pe care nici macar tu nu il folosesti.....
    Din pacate eu chiar l-am folosit fortat fiind de ...scoala pe care am facut-o!

    Hai sa iti explic cum e cu pdc-urilr astea care se pare sunt o mare nebuloasa ptr tine:

    Sa o luam usurel cu necesarul de caldura:

    Necesarul de căldură

    Necesarul de energie pentru o casă este alcătuit din trei părţi:
    Incălzire, apă caldă şi curentul casnic.
    Pentru apă caldă se poate calcula cu un necesar de 3500 – 4500
    kWh/an, depinzand de numarul membrilor familiei.
    4000kWh sunt necesari pentru a încălzi 75000 de litri de apă caldă,
    ceea ce inseamnă c.a. 200 de litri pe zi.
    Necesarul de curent electric pentru consumul casnic (iluminat,
    cuptor, TV, frigider, etc), se calculează normal c.a. 4500 – 5500 kWh
    pe an, întro casă normală, dar variaţiile pot fi mari. Dacă aveţi un
    congelator (de ex model mai vechi), necesarul de curent poate creşte
    real. Dacă există sistem de ventilaţie cu ventilatoare, prin ventilaţie
    mai dispare o parte din căldură, în acest caz, necesarul de energie va
    creşte cu c.a. 1500 – 2000 kWh pe an.
    Pentru încălzirea unei case noi construite (150 – 200m2), cu izolaţie
    potrivit normelor europene de izolaţie a construcţiilor; necesarul de
    încălzire, va fi de c.a. 9000 – 12000 kWh pe an. Pentru încălzirea
    aerului din ventilaţie, vor fi necesari c.a 2500kWh pe an, restul sunt
    pierderile prin transmisie, de exemplu, căldura care dispare prin
    pardosea, tavan, pereţi, geamuri şi uşi.
    Casele mai vechi au în principiu izolaţie mai slabă. Necesarul de
    încălzire poate uşor să se dubleze, sau chiar mai mult, 20000 –
    25000 kWh pe an. La case mai mari (250 – 300m2), necesarul de
    căldură, poate urca până la 40000 kWh pe an ; binenţeles contează
    şi zona unde casa este plasată ; aceste valori fiind calculate la o zonă
    cu o temperatură medie anuală de 6 - 8°C.
    Dacă proprietarul casei are o centrală pe motorină, se va lua în calcul
    şi gradul de eficacitate. 1 m³ combustibil lichid, dă c.a. 10000 kWh,
    dar datorită pierderilor prin ardere, gradul de eficienţă este de c.a.
    72%; în acest caz se poate calcula doar 7000 kWh/m³.
    Deci o casă cu 20000 kWh necesar de căldură, va avea nevoie de
    3m3 de combustibil lichid, sau 20000 kWh curent electric, dacă
    încălzirea este direct cu curent.
    Necesarul de energie (cumpărată) pentru încălzirea unei construcţii,
    diferă de la pierderile de căldură. Energia produsă de aparatura
    electrică din casă, deasemeni de temperatura corpului persoanelor
    din casă şi de la soare, sunt valori importante în balansul total de
    energie al construcţiei. Această căldură gratis înseamnă la case mici
    mai vechi, aproximativ 15% diferenţă între energia cumpărată,
    pierderile de căldură ale construcţiei şi case noi izolate, deasemeni
    c.a. 20% în cazuri extreme, când noua casă este bine poziţionată cu
    geamurile spre sud.
    Cu sistem de încălzire în pardosea, în care apa din tevi circulă
    continuu, se poate face economie cu minim 30%..
    Suprafaţa radiantă este mai mare, temperadura apei din spirale nu
    este necesar să urce la aceleaşi valori ca în calorifere .
    Un mod simplu de a găsi necesarul de căldură pentru o construcţie,
    este a găsi necesarul la 1° diferenţă de temperatură între
    temperatura interioară şi temperatura exterioară.
    Pentru o casă medie (110 – 120m2) modernă, necesarul specific pentru
    transmitere este de c.a. 70W/K, ceea ce înseamnă că este nevoie de
    70 W pentru a ţine 1° mai ridicată temperatura interioară decât
    temperatura exterioară. De exemplu, dacă afară este -18°C, iar în
    interior doriţi să aveţi 23°C, diferenţa este de 40°C + 1°. Pentru ca
    această diferenţă de 40°C să poată fi menţinută, este nevoie de 1°
    diferenţă pentru ca sistemul să facă faţă.
    Dacă luăm 70W/K * 40(diferenţa de temperatură)= 2800W.
    Pentru aerul din ventilaţie necesarul specific este de 25W/K, dacă
    există recuperator de căldură, altfel 50W/K. Se mai complectează
    încă cu 5W/K pentru pierderi de aer prin pereţii care nu sunt bine
    izolaţi.

    Sa continuam putin cu pdc-urile:

    1) POMPA DE CALDURA:

    Prima pompa de caldura a fost “ inventata” in anul 1871cind, Carl Paul Gottfried a publicat rezultatul cercetărilor sale cu privire la principiul frigorific. În anul 1876 a apărut a doua generaţie de maşini de răcire prin decomprimarea gazelor, tehnică ce a fost aplicată pentu răcirea berii.
    De atunci in marea majoritate a caselor exista cel putin cite o pompa de caldura numita „frigider” iar mai tirziu au aparut „Aparatele de aer conditionat” care sunt tot pompe de caldura ambele sisteme bazindu-se pe principiul al II-lea al termodinamicii si principiul „Ciclului Carnot”.
    Dacă principiul întâi al termodinamicii a fost un precursor al legii conservării energiei în domeniu proceselor termice, cel de al doilea principiu al termodinamicii a fost formulat ca o lege specifică proceselor termice. Cel de-al doilea principiu al termodinamicii reprezintă o generalizare a rezultatelor experimentale legate de funcţionarea maşinilor termice.
    Principiul întâi al termodinamicii pune în evidenţă echivalenţa cantitativă dintre căldură şi lucru mecanic, însă el nu face nicio referire la direcţia de desfăşurare a proceselor termodinamice.
    Se spune că un proces de trecere dintr-o stare iniţială 1 într-o stare finală 2 este reversibil, dacă este posibilă revenirea în starea iniţială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat şi starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor iniţială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea iniţială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor iniţială, atunci procesul este ireversibil.
    Ciclul Carnot
    Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătăţirea maşinilor termice.
    Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătăţirii randamentului motoarelor termice. Este un ciclu teoretic, alcătuit din două transformări adiabatice şi doua transformări izoterme. Motorul imaginat de Carnot folosea drept agent termic gaz perfect ce suferea transformări cvasistatice.

    Qcedat =Qprimit


    Temperatura termodinamică
    Studiul ciclului Carnot permite, printre altele, definirea temperaturii termodinamice absolute. Dacă parcurgerea ciclului este reversibilă, din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca raportul Qcedat / Qprimit rămâne constant şi independent de natura substanţei de lucru, dacă maşina lucrează între aceleaşi temperaturi T şi T0.

    Formularea principiului al doilea al termodinamicii.
    Formularea lui Carnot
    Studiind randamentul maşinilor termice ce funcţionează după un ciclu format din două izoterme şi două adiabate, Sadi Carnot a formulat următoarele teoreme:
    • Teorema I. Randamentul unei maşini termice reversibile depinde numai de temperatura sursei calde şi a sursei reci şi nu depinde de natura substanţei de lucru.
    • Teorema II. Randamentul unei maşini termice ireversibile este întotdeauna mai mic decât randamentul unei maşini termice care funcţionează reversibil între aceleaşi limite de temperatură.
    Daca ambele maşini, atât cea reversibilă cât şi cea ireversibilă primesc de la sursa caldă aceeaşi cantitate de caldura Q şi cedează sursei reci cantitatea de căldură Q0, respectiv Q0', rezultă că randamentul maşinii reversibile va fi:


    Va urma...doar daca te mai intereseaza sau mai intereseaza pe cineva!
    incalzirea in pardoseala creste demografia

    Comentariu


    • Continuare:


      Daca ambele maşini, atât cea reversibilă cât şi cea ireversibilă primesc de la sursa caldă aceeaşi cantitate de caldura Q şi cedează sursei reci cantitatea de căldură Q0, respectiv Q0', rezultă că randamentul maşinii reversibile va fi:


      n(miu)=Q-[Qo]/Q=T-To/T=1-To/T

      Formularea lui W. Thomson (lord Kelvin)
      Este imposibilă construirea unui perpetuum mobile de speţa a doua (adică a unei maşini termice care ar transforma periodic, fără compensaţie căldura unui corp oarecare în lucru mecanic). Cu alte cuvinte este imposibil ca o maşină termică să funcţioneze numai cu o singură sursă termică. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că dacă lucrul mecanic se poate transforma integral în căldură, inversul nu este posibil. Din această cauză fenomenele naturale sunt ireversibile şi decurg într-un singur sens. De această formulare este legat cunoscutul paradox al demonului lui Maxwell.


      Formularea lui Clausius
      Într-un proces arbitrar, căldura trece de la sine doar de la corpurile cu temperatură mai mare la corpurile cu temperatură mai mică. Cu alte cuvinte, fără cheltuială de lucru mecanic este imposibil să se treacă căldură de la un corp mai rece la un corp mai cald.
      Formularea lui Caratheodory
      În orice vecinătate a unei stări arbitrare a unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcţii de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcţie de stare se numeşte entropie empirică şi este notată cu s. Entropia empirică se modifică în toate procesele care au loc cu schimb de caldură. Căldura infinitezimală schimbată de sistem poate fi scrisă sub forma:
      dQ=T dS

      Pompele de caldura se pot diferentia intre ele si prin asa numitul C.O.P.(coefficient de performanta)
      Intr-o situatie ideala conform ciclului Carnot inversat avem urmatoarele date:
      Tu= 0˚Celsius=273˚Kelvin
      T= 35˚Celsius=308˚˚
      In care:
      T-temperatura corpului care primeste caldura ,in speta agentul termic
      Tu-temperatura din care se extrage caldura, in speta sursa rece(apa,pamint,aer)

      E=T/T-Tu=308/(308-273)= 8,8

      Aceasta este o situatie ideala si pur teoretica,in practica existind pierderi termice,mecanice si electrice astfel ca valoarea lui “e” va fi diminuata in functie de cit de mari sunt aceste piereri.

      COP(coeficientul de performanta) real depinde de diferenta de temperatur dintre sursa rece si agentul termic astfel incit daca vrem ca o PDC sa aiba o eficienta cit mai mare diferenta intre sursa rece si agentul termic trebuie sa fie cit mai mica iar pentru reusita acestui deziderat trebuie sa folosim sisteme de incalzire care functioneaza cu temperaturi joase .

      Ca studiu de caz voi folosi: Pdc-Thermia

      Partile componente principale ale unei pompe de caldura sunt urmatoarele: compresor, condensor, sub-racitor (este inclus ca standard in toate pompele de caldura Thermia), ventil de expansiune, vaporizator si tevi din cupru prin care circula agentul de transport al energiei. Agentul frigorific actioneaza intr-un sistem inchis de conducte, ceea ce inseamna ca acesta nu are nici un fel de contact cu mediul inconjurator. Proprietatea acestui agent este ca vaporizeaza la temperaturi scazute de pana la –40C. Pentru a vaporiza, pompa de caldura are nevoie de o cantitate de energie, care este preluata din sursa de caldura care poate fi aer, aer viciat refulat, apa, sol, panza freatica etc. Aceasta cantitate de energie este preluata prin intermediul unui furtun colector de plastic tip PEM care poate fi ingropat in pamant, fixat pe fundul unui lac, panza freatica sau in puturi forate in pamant, baterii de recuperare plasate in ventilatie solutia depinzand de amplasarea cladirii si spatiul pe care clientul il are la dispozitie. Energia preluata din aer/sol/apa este transmisa agentului frigorific din vaporizator. Prin vaporizare agentul frigorific se transforma in gaz care este absorbit de compresor. Gazul este apoi comprimat, prin comprimare temperatura acestuia crescand la 70 – 100 C. Aceasta caldura este preluata de agentul termic (apa din instalatia termica) prin intermediul condensorului, folosindu-se apoi pentru incalzirea cladirilor sau pentru a produce apa calda menajera.

      Ca mediu de racire pompele de caldura Thermia folosesc agentul de racire R407 C sau R404a, R134a fara clor si fara efecte nocive asupra stratului de ozon. Pompele de caldura Thermia sunt testate si verificate inainte de livrare in fabrica din Arvika.

      Thermia

      Cateva din avantajele pompelor de caldura Thermia:
      Thermia sunt singurii producatori de pompe de caldura care au toate componentele special concepute si adaptate pentru pompe de caldura.
      Compresorul de tip scroll este special construit pentru pompele Thermia avand o eficienta cu 20% mai mare decat compresoarele obisnuite.
      Modulele de comanda computerizate sunt printre cele mai bune de pe piata.
      Toate modelele Thermia sunt dotate cu subracitor ca standard adica mai multa caldura cu acelasi consum de energie.
      Thermia Robust este dotata si cu supraincalzitor, pentru celelalte modele existand ca echipament auxiliar optional, aceasta insemnand mai multa apa calda cu acelasi consum energetic.
      Noul tip de preparator de apa calda TWS foloseste o tehnica noua patentata de Thermia ceea ce inseamna apa calda menajera mai multa si mai calda.
      Pompele pot fi dotate cu aparatura de control si supraveghere prin internet si telefon mobil/GPRS - Thermia Online.
      Pompele Thermia au avantajul de a putea fi folosite si pentru racirea imobilelor, cu ajutorul modului de racire si circuit integrat programat pentru asigurarea racirii. Pompele Comfort au inclus acest modul, pentru celelalte modele existand ca echipament auxiliar optional
      Datorita folosirii tehnicii de varf si optimizarii pompelor de caldura Thermia, acestea au un coeficient COP 4-6 REAL (1kW energie electrica = 4-6 kW energie termica) fata de 2-4 la majoritatea pompelor concurente.
      Pompele Thermia comparativ cu alte pompe sunt complet echipate si testate din fabrica cu : pompape de circulatie, computer de comanda si control, preparator de apa calda, rezistenta electrica de ajutor in trei trepte. Acestea au un design placut ( arata ca un frigider) putand fi plasate oriunde in imobil.



      Dimensionare:

      Datele folosite la dimensionarea pompei de caldura (conform informatiilor prezentate) ca si calculul economic cu informatii referitoare la economia de energie si beneficiile economice in conditiile instalarii unei pompe de caldura comparativ cu incalzirea cu centrala termica (electrica , pe motorina etc) sunt specificate in anexa. In cazul specific al pompelor de caldura unde clientul doreste si racire activa/pasiva economia de energie este mult mai mare in cazul racirii pompele de caldura folosind in primul rand racirea pasiva gratis (apa rece din pamant) si apoi pe cea activa atunci cand efectul de racire al apei nu este de ajuns pompa de caldura intra automat in functiune ca o masina frigorifica.

      Consumul maxim al compresorului pompelor de caldura Thermia Diplomat TWS 6 kW si Thermia Atria TWS 6 kW este de 2 kW ambele fiind trifazate.

      Va urma....
      incalzirea in pardoseala creste demografia

      Comentariu


      • Postat în original de gelunechifor
        In sfirsit ai ajuns la limita???)) !
        Nu, nu este vorba de limita ci despre ... limitare Pentru mine este evident ca ne contrazicem de pe pozitii total diferite d.p.d.v. al cunostintellor teoretice si al experientei profesionale.

        Postat în original de gelunechifor
        Poate imi arati si mie unde scrie in stas-ul1907 cum se dimensioneaza o pdc?? Daca se poate cu citat!!!
        Nu, nu scrie, deoarece STAS1907 se refera la calculul necesarului de caldura Eu l-am mentionat ca pe corectia necesara adusa tuturor teoriilor ... simplificate si ... personalizate de calculare a necesarului de caldura.

        Postat în original de gelunechifor
        Prietene (?!?) nu te ascunde dupa stas-uri facute acum citeva zeci de ani cind inca se lucra cu teava de metal!!
        STAS 1907 este, in continuare, standardul national dupa care se calculeaza necesarul de caldura!!!! Si nu are nici o legatura cu tevile. Tu chiar nu ai auzit de STAS-ul asta ?!?!? Este ABC-ul celor care vor sa lucreze in domeniul instalatiilor.

        Postat în original de gelunechifor
        Raspunsurile pe care le dai sunt numai adiacente intrebarilor in ceea ce priveste pdc-urile dar imi spui mie ca eu nu pricep!
        Nu, raspunsurile sint directe. Te rog nu mai rastalmaci ceea ce am scris!!!
        Din pacate, asta duce la confuzie pentru cel ce doreste sa afle raspunsuri la intrebari ... pacat ca ai sarit pe topicul asta asa cum ai sarit ...

        Postat în original de gelunechifor
        1)Te rog de vreo trei zile sa imi spui ce pdc merge la 220.!
        Raspunsul meu, CIAT, a venit exact dupa intrebarea ta da', pentru un motiv pe care nu mi-l explic, l-ai ignorat continuind sa te agiti pe tema ...

        Postat în original de gelunechifor
        2)Imi zici ca o pdc nu are nevoie de back-up ca dupa acea sa te contrazici singur.!
        Am spus, foarte clar, ca o instalatie cu pompa (pompe) de caldura geotermale bine dimensioanta nu are nevoie de back-up; decit in cazul in care s-a dorit asa ceva ca parte din solutie! Te rog nu mai rastalmaci ceea ce am scris!!!

        Postat în original de gelunechifor
        3)Imi zici ca, caldura pamintului si a apei freatice este constanta dar nu a fost inmagazinata de soare si tot nu mi-ai spus de unde e totusi temperatura aia de 8-12 grade.!
        Nu am spus asta; am spus ca s-a ajuns la echilibru energetic. Te rog nu mai rastalmaci ceea ce am scris!!!

        Postat în original de gelunechifor
        4)Imi zici iarasi ca ce influenta are temp. exterioara asupra dimensionarii unei instalatii??!
        Am spus, extrem de clar, ca temepratura exterioara nu are nici o influenta asupra eficientei in functionare a pompei de caldura geotermale. Asta-i si ideea! Si, la fel de clar, am spus ca nu ma refer la modulare!!!! Te rog nu mai rastalmaci ceea ce am scris!!!

        Postat în original de gelunechifor
        La toate astea tu raspunzi cu celebrul 1907 pe care nici macar tu nu il folosesti.....
        Din pacate eu chiar l-am folosit fortat fiind de ...scoala pe care am facut-o! !
        Eu nu-l folosesc pe motiv de forta ... majora ci pe motiv ca il consider una dintre sursele cele mai corecte in profesia mea!

        Postat în original de gelunechifor
        Hai sa iti explic cum e cu pdc-urilr astea care se pare sunt o mare nebuloasa ptr tine:!

        Nu esti nici primul si nici ultimul care trece de la argumente tehnice la cuvinte grele ... Asta spune mai multe despre tine, ca persoana, decit despre ... "nebuloasa" mea

        Restul mesajului tau prezinta o preluare libera din citeva capitole ale codului de constructii amestecate cu un pic de Legea 10/1995. Imi face impresia ca este de pe vreun website comercial ...
        Dupa care prezinti ciclu Carnot ca aplicatie directa a Legii a II-a a termodinamicii. Foarte bine! Voi ignora condecendenta cu care prezinti un copy-paste ca fiind "piatra filozofala" a acestei dicutii si, daca vrei sa discutam pe teme de termodinamica, n-am nimic impotriva; insa cititorii formului s-ar putea sa aiba un interes sczut pentru asa un topic ... zic si eu ...

        As aprecia in mod deosebit daca, in caz ca vrei sa continui cu argumentari, ai alege unele de natura tehnica, verificate. In plus, te rog insistent sa citesti cu atentie tot ceea ce scriu si, mai ales!, sa nu rastalmacesti sau sa scoti din context vorbele mele !!!

        Comentariu


        • Postat în original de DIY
          Postat în original de gelunechifor
          In sfirsit ai ajuns la limita???)) !
          Nu, nu este vorba de limita ci despre ... limitare Pentru mine este evident ca ne contrazicem de pe pozitii total diferite d.p.d.v. al cunostintellor teoretice si al experientei profesionale.

          Bineinteles ca ne contrazicem de pe pozitii total diferite ca altfel nu ar exista..Contrazicerea"

          Postat în original de gelunechifor
          Poate imi arati si mie unde scrie in stas-ul1907 cum se dimensioneaza o pdc?? Daca se poate cu citat!!!
          Nu, nu scrie, deoarece STAS1907 se refera la calculul necesarului de caldura Eu l-am mentionat ca pe corectia necesara adusa tuturor teoriilor ... simplificate si ... personalizate de calculare a necesarului de caldura.

          Si ti-am zis eu ca nu e asa?? Am spus ca o PDC se dimensioneaza altfel decit o c.t. normala iar tu ai scos repede de la naftalina "cartea de capatii"stas-ul 1907!


          Postat în original de gelunechifor
          Prietene (?!?) nu te ascunde dupa stas-uri facute acum citeva zeci de ani cind inca se lucra cu teava de metal!!
          STAS 1907 este, in continuare, standardul national dupa care se calculeaza necesarul de caldura!!!! Si nu are nici o legatura cu tevile. Tu chiar nu ai auzit de STAS-ul asta ?!?!? Este ABC-ul celor care vor sa lucreze in domeniul instalatiilor.

          Este intr-adevar un abc si daca tu lucrezi de 17 ani in instalatii eu am 21 deci ceva mai mult ,dar nu asta are importanta ci ca acel stas chiar daca este inca "standardul national" are lipsuri care la momentul respectiv nu aveau cum sa fie cuprinse.

          Postat în original de gelunechifor
          Raspunsurile pe care le dai sunt numai adiacente intrebarilor in ceea ce priveste pdc-urile dar imi spui mie ca eu nu pricep!
          Nu, raspunsurile sint directe. Te rog nu mai rastalmaci ceea ce am scris!!!
          Din pacate, asta duce la confuzie pentru cel ce doreste sa afle raspunsuri la intrebari ... pacat ca ai sarit pe topicul asta asa cum ai sarit ...

          Ce sa zic , ma scuzi ca am intrat pe topicul pe care tu il controlezi cu atita autoritate si cu stas-ul 1907 in mina dreapta !

          Postat în original de gelunechifor
          1)Te rog de vreo trei zile sa imi spui ce pdc merge la 220.!
          Raspunsul meu, CIAT, a venit exact dupa intrebarea ta da', pentru un motiv pe care nu mi-l explic, l-ai ignorat continuind sa te agiti pe tema ...

          Pune o fisa tehnica a acelei pdc fiindca eu sincer nu am auzit de asa ceva!

          Postat în original de gelunechifor
          2)Imi zici ca o pdc nu are nevoie de back-up ca dupa acea sa te contrazici singur.!
          Am spus, foarte clar, ca o instalatie cu pompa (pompe) de caldura geotermale bine dimensioanta nu are nevoie de back-up; decit in cazul in care s-a dorit asa ceva ca parte din solutie! Te rog nu mai rastalmaci ceea ce am scris!!!

          Ce sa rastalamacesc frate?? Uite ce ai scris mai sus!!Daca nu are nevoie de ce s-ar dori parte din solutie??

          Postat în original de gelunechifor
          3)Imi zici ca, caldura pamintului si a apei freatice este constanta dar nu a fost inmagazinata de soare si tot nu mi-ai spus de unde e totusi temperatura aia de 8-12 grade.!
          Nu am spus asta; am spus ca s-a ajuns la echilibru energetic. Te rog nu mai rastalmaci ceea ce am scris!!!

          Intre cine si cine s-a ajuns la echilibru energetic??

          Ti-am spus clar ca sursa de caldura ptr o pdc este caldura inmagazinata de soare in pamint , in apa freatica si m-ai contrazis cu ceva despre facerea lumii sau mai stiu eu ce!


          Postat în original de gelunechifor
          4)Imi zici iarasi ca ce influenta are temp. exterioara asupra dimensionarii unei instalatii??!
          Am spus, extrem de clar, ca temepratura exterioara nu are nici o influenta asupra eficientei in functionare a pompei de caldura geotermale. Asta-i si ideea! Si, la fel de clar, am spus ca nu ma refer la modulare!!!! Te rog nu mai rastalmaci ceea ce am scris!!!

          O sa iti pun miine dimineata schema de variatie a temperaturii in pamint in functie de temperatura exterioara ca sa te lamuresti si tu.
          Si iti spun si eu foarte clar: daca intre -5 si +5 grade exterior o pdc are COP(banuiesc ca asa se traduce eficienta la pdc) de 4-6sau chiar 7 la minus 20 de grade COP-UL POATE SCADEA PINA LA 1.

          Si in alta ordine de idei daca tot citesti stas-ul ala si pretinzi ca il cunosti ar trebui sa stii ca un necesar energetic ptr o casa nu se face pornind de la ideea ca afara sunt +20 grade

          Postat în original de gelunechifor
          La toate astea tu raspunzi cu celebrul 1907 pe care nici macar tu nu il folosesti.....
          Din pacate eu chiar l-am folosit fortat fiind de ...scoala pe care am facut-o! !
          Eu nu-l folosesc pe motiv de forta ... majora ci pe motiv ca il consider una dintre sursele cele mai corecte in profesia mea!

          Ar trebui sa ii mai faci un upgrade ca ai cam ramas in urma!

          Postat în original de gelunechifor
          Hai sa iti explic cum e cu pdc-urilr astea care se pare sunt o mare nebuloasa ptr tine:!

          Nu esti nici primul si nici ultimul care trece de la argumente tehnice la cuvinte grele ... Asta spune mai multe despre tine, ca persoana, decit despre ... "nebuloasa" mea

          Asta cu persoana ne vom lamuri care si ce...poate pina la urma)

          Restul mesajului tau prezinta o preluare libera din citeva capitole ale codului de constructii amestecate cu un pic de Legea 10/1995. Imi face impresia ca este de pe vreun website comercial ...
          Dupa care prezinti ciclu Carnot ca aplicatie directa a Legii a II-a a termodinamicii. Foarte bine! Voi ignora condecendenta cu care prezinti un copy-paste ca fiind "piatra filozofala" a acestei dicutii si, daca vrei sa discutam pe teme de termodinamica, n-am nimic impotriva; insa cititorii formului s-ar putea sa aiba un interes sczut pentru asa un topic ... zic si eu ...

          Ciclul carnot chiar este baza pdc-ului, ca daca nu ar fi fost nu s-ar povesti, dar ce sa fac daca stas-ul 1907 nu spune nimic despre pdc-uri??

          Principiile termodinamicii iti explicau tie ca nu poate exista o "eficienta constanta" a unei masini termice care face un schimb de caldura si ca "eficienta" variaza in functie de pierderile de caldura, sau te pomenesti ca ai descoperit perpetuum mobile in 1907??


          As aprecia in mod deosebit daca, in caz ca vrei sa continui cu argumentari, ai alege unele de natura tehnica, verificate. In plus, te rog insistent sa citesti cu atentie tot ceea ce scriu si, mai ales!, sa nu rastalmacesti sau sa scoti din context vorbele mele !!!
          Pina acum nu am vazut nimic tehnic de la tine ci doar acea referire la 1907 si echilibrul energetic asa ca ..chiar nu are rost sa ma acuzi pe mine.

          Hai sa luam fiecare postare in parte si sa vedem cine si ce a rastalmacit sau crezi ca daca tu strigi primul"hotul" toata lumea se va uita in alta parte??

          P.s.

          Sincer mie imi face o mare placere acesta "dezbatere" cu argumente mai bune sau mai putin bune fiindca din cite vad este destul de multa lume interesata si care citeste si sper sa si posteze nu numai sa citeasca!
          incalzirea in pardoseala creste demografia

          Comentariu


          • Postat în original de gelunechifor
            <<...>>Hai sa luam fiecare postare in parte si sa vedem cine si ce a rastalmacit sau crezi ca daca tu strigi primul"hotul" toata lumea se va uita in alta parte??
            Dupa cum spuneam, topicul acesta a luat o intorsatura urita cu vorbe aruncate aiurea ... pacat ...

            In concluzie, replica mea este urmatoarea:

            1. Primul pas in realizarea unui proiect de instalaltii este determinarea scopului proiectului. In acest caz, ca exemplu, este vorba despre un proiect de instalatie de incalzire.

            2. Urmatorul pas este determinarea necesarului de incalzire. Necesarul de incalzire este determinat de si cel putin egal cu suma tuturor pierderilor de caldura in cazul cel mai defavorabil; totul raportat la ora interna de calcul. Pierderile de caldura sint determinate de catre:
            - zona climatica: temperatura exterioara de calcul, directia si viteza vinturilor predominante, etc.
            - locatia: orientarea fata de punctele cardinale, orientarea fata si efectul de la cladirile din jur, elementele de relief, etc.
            - materialele de constructie: grad de izolare, orientare fata de punctele cardinale si vinturile predominante, inertie termica specifica, etc.
            - directia transferului termic.
            - confortul interior: temperatura de calcul la interior in raport cu specificul fiecarei incaperi, necesar de aer proaspat (daca e cazul: cantitate, respectiv cantitatea de caldura necesara tratarii aerului provenit din exterior), numarul de deschideri ale usilor si ferestrelor in 24h (pentru cei mai scrupulosi), etc.

            Tinindu-se cont de toti acesti factori se poate calcula pierderea de caldura a cladirii. Toate calculele se fac dupa informatiile prezentate in STAS 1907 si normativele specifice din constructii.
            normative.ro/

            Pierderea de caldura este una si aceeasi pentru o cladire, indiferent de modul in care aceasta este incalzita!
            In ultimul timp au aparut software-uri romanesti, elaborate in conformitate cu cele de mai sus, care se "ocupa" de aceste calcule.

            3. Urmatorul pas este alegerea tipului de sistem de incalzire. Sistemul poate fi cu radiatoare, retea hidraulica de incalzire in pardoseala, retea electrica de incalzire in pardoseala, panouri radiante, aer, sistem frigorific cu corpuri cu expansiune directa, ventiloconvectoare, etc. Fiecare dintre aceste sisteme are particularitatile lui prin care ajunge sa cedeze cantitatea de caldura necesara fiecarei zone.
            Alegerea tipului de sistem de incalzire si a elementelor sale este, de cele mai multe ori, o chestiune de optiune personala si buget coroborata cu sfaturile proiectantului.
            Spre exemplu, se doreste un sistem de incalzire in pardoseala, hidraulic.

            4. Urmatorul pas este calcularea, in detaliu, si alegerea tuturor elementelor sistemului in raport cu particularitatile sale si necesarul de incalzire pe fiecare zona. In cazul sistemului de incalzire in pardoseala se determina cantitatea necesara de agent termic pe fiecare zona, temperaturile pe tur si pe retur ale acestuia, numarul de circuite pe zona, pozitionarea circuitelor, pasul, materialele.
            De obicei, se folosesc datele si metodologiile furnizate de catre producatorul ale carui produs se prefera. Datele rezultate din calculul raportat la un anumit tip de materiale, de la un anumit producator, nu sint valabile pentru produsele diferite.

            5. Urmatorul pas este determinarea modului in care respectivele circuite sint alimentate, determinarea pozitiei tevilor si a elementelor de distributie, echilibrarea hidraulica a sistemului, schema logica de functionare si automatizarile. De asemeni tot acum se aleg si fitingurile,
            pmpele de circulatie, valvele, termostatele, senzorii de temperatura, etc. si se determina pozitia lor.

            6. Urmatorul pas este alegerea echipamentelor pentru producerea agentului termic in raport cu necesarul determinat in etapele de mai sus. Deoarece toate calculele de pierderi de caldura s-au facut in conditiile cele mai dezavantajoase, care pot fi atinse cam in 1-2% din timpul de functionare, se prefera alegerea unui echipament cu nu mai mult de 3-5% mai mare decit valoarea de calcul. Orice echipament ales mai mare decit valoarea de calcul + 5% este supradimensionat. Multi prefera acesta varianta; personal, n-o agreez si n-o recomand.
            De cele mai multe ori, la acest stadiu, se analizeaza si varianta alegerii unui echipament subdimensionat fata de valorea de calcul, implicatiile alegerii acestuia din urma si modalitatea de a evita consecintele negative.
            Spre exemplu, se alege o pompa de caldura geotermala subdimensionata d.p.d.v. al capacitatii de incalzire fata de necesarul calculat. Din studierea datelor climatice rezulta ca toate conditiile extreme de temperatura exterioara, cele la care s-au raportat calculele, sint atinse pe o perioada de, sa zicem, max. 10 zile pe an. Se reface calculul de necesar de caldura excluzind datele aferente celor 10 zile pe an, se verifica daca pompa de caldura initial considerata ca fiind subdimensionata face fata in noile conditii; de data acesta echipamentul trebuie, obligatoriu, sa fie cu minim 3-5% mai mare decit valoarea de calcul. Daca totul e o.k. atunci se procedeaza la evaluarea echipamentului d.p.d.v. al debitului. Daca si aici e o.k., atunci se alege si se integreaza varianta de back-up pentru cele N zile neluate, intentionat, in calcul.
            De cele mai multe ori, investitia pentru o pompa de caldura geotermala subdimensionata dupa cum am explicat + back-up, sa zicem, cu rezistente electrice + costurile suplimentare estimate rezultate din functionarea rezistentei (pe o durata de amortizare de 5 ani; asa le fac eu ...) este mai mica decit investitia intr-un echipament supradimensionat. Plus ca, daca nu vorbim de compresor scroll inverter sau digital cu N trepte de capacitate, un echipament un pic subdimensionat va avea , per total, o eficienta mai mare in exploatare prin comparatie cu unul clasic cu (de obicei) doua trepte. Asta inteleg eu prin back-up in instalatii. O conjunctura pe care am constientizat-o si pe care o rezolv intr-un mod sau altul. Deciziile acestea se iau, de obicei, de catre proprietar in directa colaborare cu proiectantul.
            Tot acum se calculeaza si se aleg si toate echipamentele conexe (daca este cazul: schimbatoare de cladura, butelii de echilibrare, vase tampon, etc.), elementele si configuratiile de siguranta (conducte de by-pass, vase de expansiune, supape de suprapresiune), robinetii de umplere, de golire, etc. si se determina pozitia lor.

            7. Urmatorul pas este verificarea sumara a functionalitatii instalatiei prin folosirea metodelor simplificate si se face verificarea in detaliu a traseului cel mai defavorizat. De asemeni, se mai verifica o data si schema logica de functionare (acum avind toate elementele instaaltiei) si automatizarile.

            Nota 1: o pompa de caldura geotermla va fluctua cantitatea de caldura generata in raport cu necesarul; va modula. Asta inseamna ca eficienta in functionare a pompei de caldura va fi afectata direct de eficienta compresorului, cind acesta functioneaza la o capacitate alta decit 100%. Compresoarele scroll inverter si cele digitale pot avea (in raport de capacitatea maxima de incalzire / racire) pina la 42 de pasi de capacitate. La fiecare dintre acesti pasi se mentine un COP in zona de 96-100% din cel initial. Cele clasice, insa, nu au posibilitatea de a regla capacitatea. Ele functioneaza la modul on-off. La o cerere de 75% capacitate de incalzire, ele vor lucra tot la 100%, vor consuma tot atit curent electric ca la capacitate maxima, furnizind mai putina energie termica. COP-ul scade drastic.
            De aceea este foarte important sa se ofere compresorului conditii constante de lucru. Asta eset exact ideea care a dus la aparitia pompelor de cladura geotermale.

            Nota 2: In cazul in care bucla de racire a compresorului este instalata sub nivelul de inghet, temperatura (de-a lungul intregului an) variaza extrem de putin. Functionarea compresorului nu va fi afectata de temperatura exterioara, temperatura aerului adica si a solului in straturile de suprafata. La o adincime de 1.8m, temperatura anuala a solului variaza cu numai 4-5*C intr-o gama de la min. 7*C la min. 18*C, depinzind de zona si de natura solului. In mod normal se fac testari ca se se determine caracterisiticle solului intr-o anumita zona. Deoarece pompa de caldura geotermala extarge caldura din sol si deverseaza "rece" (ma refer la perioada de anotim rece), care se inmagazineaza in sol, orice zona cu temperatura solului sub 7*C nu este ideala pentru genul acesta de aplicatie. Similar, in zonele unde temperatura solului la 1.8 m adincime depaseste 18*C nu sint recomandate pentru pompe de caldura pentru racire.
            Multi prefera sa instaleze pompe de caldura geotermale in zone cu temperatura solului sub 7*C si atunci pun si un sistem, boiler sa zicem, pentru back-up pentru situatia in care pompa de caldura ingheata ... Nu este varianta mea preferata si onele cu temepratura solului la 1.8 m adincime sub 7*C sint rare. Pentru asemenea zone sint alte aplicatii care se potrivesc mai bine. De asemeni, back-up-ul este necesar atunci cind nu s-a facut studiu geo si, mai ales!!!!, nu se sapa la suficienta adincime. Dupa parerea mea astea sint variante de pompe de caldura geotermale incorect calculate si incorect aplicate.
            Cel mai simplu este sa se gaseasca pinza freatica (da' nu-i toata lumea asa de norocoasa). Daca nu, se poate merge pe forare de puturi de adincime. A doua varianta ca si cea cu bucla orizontala instalata la adincimea corespunzatoare sint mai costisitoare si de-aceea - cred - se arunca lumea la buclele astea de care, dupa o ploaie buna, risti sa te impiedici prin curte


            Asta asa, foarte in mare, si fara sa intru in amanunte.

            Comentariu


            • k, in sfirsit incepem sa ajungem la numitori comuni cu o mica exceptie la modul de dimensionare al PDC , dar pe care o putem dezbate .

              Acum hai sa vedem care si ce a spus:

              Pasul 1


              Ideea era asa:
              Zic eu

              O pdc nuare nevoie de panouri solare din simplul motiv ca folsesc aceeasi sursa..

              Zici tu

              Sursa?!? Pompa de caldura si panoul solar folosesc aceeasi sursa?!? Nu-nteleg ...


              Pasul 2


              gelunechifor a scris:
              <<...>> o pdc nu are nevoie de panouri solare fiindca ar fi un nonsens atit timp cit o pdc are in componenta si partea ptr incalzire si boiler de prepare a.c.m..


              Nu nu este nicidecum un nonsens. Totul depinde de ce anume se doreste de la instalatia respectiva, ce coeficienti de siguranta de proiectare s-au luat in considerare si, mai ales, de metodele alese pentru compensarea acestora. Boilerul ca back-up este numai una dintre variante, la fel ca si panourile solare de preparare apa calda, la fel ca si rezistentele electrice ... ca sa mentionez numai citeva. Evident, fiecare dintre ele necesita acceesorii, echipamente conexe, pe care nu le-am mentionat.

              "Tehnic" deci: te referi la o pompa de caldura care foloseste soarele ca sursa care nu are nevoie de back-up care are nevoie de puffer desi s-a mentionat si boilerul
              Ca o parere personala, incearca sa-ti organizezi mai bine intrebarile fiindca asa nu se intelege nimic si pierzi atit timpul meu cit si pe cel al celor care incearca sa mai inteleaga ceva.

              Zic eu:

              Si ca sa te lamuresc orice pompa de caldura are ca ultim ajutor(sau back-up) o baterie de rezistente electrice si tot ptr cunostiinta ta si a altora o pdc nu se dimensioneaza NICIODATA la necesarul maxim cerut de casa sau obiectivul respectivci in f-ctie de multi factori intre 60 si 75 % din necesarul casei!
              De exemplu daca din calcul se constata ca obiectivul respectiv are un necesar termic de 100 de kw atunci pompa se va dimensiona in aceasta plaja in fctie de ce tip de pompa folosesti(apa-apa, pamint- apa, aer -apa) in fctie de ce fel de instalatie folosesti si mai sunt vreo citeva amanunte de-alea mici dar fara de care nu merge si-asa!
              O Pdc nu poate avea ca back-up decit acea baterie de rezistente, ca iti place tie sa pui de la tine si ca ii pui si panouri solare si fotovoltaice si pufer si vreo 10 pompe si eu stiu ce ii mai pui e pblma ta si a clientilor tai


              Zici tu:

              Ce legatura are temperatura exterioara a aerului cu eficienta in functionare a pompei de caldura geotermale?!?!? A nu se confunda modularea cu eficienta. Nu de-aia sapam in pamint? Ca sa avem temperatura constanta pe condensator?!?!? De ce sa ai back-up la o instalatie riguros proiectata si cu echipamente alese cu atentie?!?!?
              De unde ideea bizara cu modul in care se calculeaza necesarul de caldura?!?! Am mai auzit una!!! De STAS1907 ai auzit? De superbele carti de instalatii publicate de Artecno ai auzit?!? Eu am tot postat link-uri spre cursuri si teorii ale instalatiilor ...
              Ce legatura au soarele si nucleul pamintului cu modul in care descriem functionarea pompelor de caldura geotermale?!? Si soarele si pamintul si-au facut datoria la facerea lumii, au ajuns la un echilibru energetic (de care noi profitam si pe care, din pacate, incercam sa-l si distrugem) si gata!

              Ca sa rezum sunt de fapt 3 puncte la care nu ajungem la un numitor comun:

              Afirmatiile mele
              1) Sursa de caldura a tuturor pdc-urilor este soarele prin inmagazinarea caldurii acestuia in pamint,in pinza freatica,in aer.
              2)COP-ul unei PDC variaza in fctie de temp exterioara
              3)Singurul back-up de care are nevoie intotdeauna o pdc este bateria de rezistente electrice.
              Te rog sa verifici daca e asa sau nu si sa pornim doar de la acestea 3 daca din punctul tau de vedere nu mai exista si altceva si te rog sa citesti exact ce am spus fara interpretari personale!

              Ultimul diferend ramine in continuare modul de dimensionare a unei pdc dar pe care o sa o lamurim ultima!
              incalzirea in pardoseala creste demografia

              Comentariu


              • Am gasit si vestita pdc la 220V care e numita pdc dar de fapt cred ca e un modul de aer conditionat.

                Va rog sa cititi ce scrie cu litere mici la sfirsit( in ce conditii apare un cop de.....5,3!!!!)

                ciat.com/fichier/n0629b.pdf
                incalzirea in pardoseala creste demografia

                Comentariu


                • exemplu

                  uite aici un alt exemplu, care chiar este pompa de caldura:
                  Unitatea interna este carcasata si bine izolata acustic si termic

                  Agregatul de racire este umplut cu refrigerant ecologic R407C

                  Poate controla pana la 2 circuite de incalzire (in 3 trepte)

                  Echipata cu vana de amestec

                  Echipata cu pompa de circulatie pe circuitul secundar

                  Temperatura maxima pe circuitul de incalzire tur:55grd.C

                  Tensiune alimentare:230V/50Hz

                  Compresor SCROLL

                  COP=5 pentru temperatura circuit primar 10 grd.C , temperatura tur incalzire 35grd.C (putere electrica consumata 2,9 Kwh , putere termica in circuitul de incalzire 14,4KW).

                  COP=3,5 pentru temperatura circuit primar 10 grd.C , temperatura tur incalzire 50grd.C (putere electrica consumata 3,8 Kwh , putere termica in circuitul de incalzire 13,2KW).

                  Echipata cu un element incalzitor electric cu putere 10-14KW.

                  Temperatura circuit primar: +8 si +20 grd.C

                  Dimensiuni gabarit unitate interna:LxAxH:580x600x1500mm

                  Greutate:175Kg
                  o parere in plus nu strica niciodata,

                  Comentariu


                  • Re: exemplu

                    [quote="marius_lmd"]uite aici un alt exemplu, care chiar este pompa de caldura:

                    Ai uitat numele!
                    incalzirea in pardoseala creste demografia

                    Comentariu


                    • dupa ce mi-a luat o gramada sa citesc ( imi inchipui cat va luat voua sa scrieti), ma simt nevoit sa intervin si eu putin.
                      Eu am vazut un pe site-ul cyclon.ro informatii despre modalitatea de a combina o PDC cu panouri solare. Acum acel link nu mai este valabil deoarece se referea la un eveniment de a trecut.

                      idea este:
                      -PDC foloseste de exemple apa din put pe care o preia la 12 C din pamant.
                      -iarna cand este soare panourile solare pot produce ceva caldura ( chiar considerabil de multa)
                      -folosind un schimbator de caldura, temp agentului primar ( apa din put ) poate fi crescuta.
                      - in felul acesta se poate ajunge la un COP de aprox 7 (spuneau ei prin documentatii)

                      Eu unul nu am testat practic acest lucru, dar cel putin teoretic pare fezabil.

                      Eu unul nu am inteles de ce nu pot functiona impreuna, chiar daca au aceasi sursa de incazire (pana la urma toate lucrurile au aceasi sursa de incalzire - soarle)

                      in speranta ca putem sa avem o discutie mai la obiect ....

                      Comentariu


                      • Postat în original de gogoson
                        Eu unul nu am testat practic acest lucru, dar cel putin teoretic pare fezabil.

                        Eu unul nu am inteles de ce nu pot functiona impreuna, chiar daca au aceasi sursa de incazire (pana la urma toate lucrurile au aceasi sursa de incalzire - soarle)

                        in speranta ca putem sa avem o discutie mai la obiect ....
                        La o pompa de caldura poti sa ii adaugi si panouri solare si c.t. pe gaz si c.t. pe lemne si panouri fotovoltaice si nu e nici o pblma dpdv tehnic dar mi se pare un nonsens sa pun clientul sa dea 5000 de euro pe o instalatie de panouri solare cu aport la incalzire ptr. a obtine o economie de 20 de euro pe luna ceea ce ar insemna ca isi va recupera investitia in ....n ani (asta uita toti sa spuna) in conditiile in care oricum o pdc(cu un cop real de minim4 anual) costa si ea ceva!
                        incalzirea in pardoseala creste demografia

                        Comentariu


                        • Re: exemplu

                          Postat în original de marius_lmd
                          uite aici un alt exemplu, care chiar este pompa de caldura:

                          Ai uitat numele!

                          Producator: PZP
                          model: Pompa de caldura apa-apa HP1WW 14G
                          o parere in plus nu strica niciodata,

                          Comentariu


                          • Re: exemplu

                            [quote="marius_lmd"]
                            Postat în original de gelunechifor
                            Postat în original de marius_lmd
                            uite aici un alt exemplu, care chiar este pompa de caldura:

                            Ai uitat numele!

                            Producator: PZP
                            model: Pompa de caldura apa-apa HP1WW 14G
                            Intre timp am gasit si eu mai multe "pdc" la 220V dar nici una nu am vazut sa depaseasca copul 3,5 ptr 50 de grade pe tur si conditionat ca obligatoriu sursa rece sa fie 10 grade iar daca ma uit la aparatele de aer conditionat de clasa A nu pot sa nu observ ca....au acelasi COP DE 3,5 sau chiar 3,6 ,3,7!
                            incalzirea in pardoseala creste demografia

                            Comentariu


                            • Evident ca dpdv economic este discutabil sa pui panouri la pdc.
                              De ce spun discutabil ?
                              Daca esti conectat la retea electrica, poate ca nu e nicio o branza . Daca mai esti conectat si la gaz chiar nu mai e nicio branza dpdv economic sa-ti pui pdc.

                              Acum daca iti faci casa si gazu e la >500 m de curte iar pet electric iti trebue punct de trasformare ca nu e nimic in zona. o sa vezi ca pt gaz iti trebuie 10000 euro iar pt electric iti trebuie 25-3000 euro.
                              La asemenea costuri iti tragi un pdc si cateva panouri solare imediat. ( si de caldura si fotovoltaice)

                              Am mai spus, si daca nu am mai spus ma repet , calculul economic REPREZINTA UNA din principalele probleme DAR NU SINGURA.
                              LA FEL de important este si confortul. Ca sa fie mai explicit dau un exemplu.

                              Eu am panouri solare pentru 400 L apa ( dar putin supradimensionate)
                              Vara, pot sa incalzesc boilerul intr-o zi la 80-85C. Daca iau apa calda si o gab intr-o piscina medie, pot sa o incalzesc relativ repede. Dupa 3 zile ( dupa balaceala) apa o folosesc in gradina la udat si castig doua lucruri. Am apa proaspata in piscina tot timpul, nu trebuie sa pui clor sau alte chestie deci pot sa-i dau drumul in gradina la udat. Eu tot atata apa folosesc ca si cum n-as fi avut panouri, pt ca o folosesc la udat gradina.

                              Avand in vedere costurile eu cred ca pdc nu este pentru toata lumea, ci doar anumite situatii se preteaza la asa ceva. Si da!!!, pretul conteaza la astfel de sisteme.

                              Comentariu


                              • Am recitit informatiile prezentate: dpdv al "eficientei economice" toti fac comparatie intre o centrala electrica si o pompa de caldura...
                                Ce ar fi sa comparam "eficienta economica" si cu alte sisteme...
                                Pt 1 KW energie produsa, pretul platit este de aprox 4 ori mai mare daca folosim curent electric vs gaz metan.... atunci, chiar la un COP de 4 nu sunt mari diferente la factura... iar daca socotim si investitia initiala... atunci nu se merita o pompa de caldura... decit daca nu ai gaz in apropiere...
                                Dar pt aceasta situatie ar fi centralele pe peleti... sau alte variante...

                                Va rog sa comentam si din acest pct de vedere...

                                Comentariu

                                Procesare...
                                X
                                sigla BRAT