Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Pompe de caldura

Adună
Acesta este un topic important.
X
X
 
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • LDC
    a răspuns
    Adevarat ca poti gasi PDC la pret comparabil cu o centrala pe peleti de calitate superioara... Ceea ce mi se pare scump la PDC este manopera de instalare...
    Adica la o casa cum doresc eu sa construiesc, in zona montana, de aprox 450 mp, ar trebui sa sap 4-5-6 puturi de 50-100 m adancime sau sa decopertez o suprafata de aprox 1000 mp, la 2 m adincime in vederea instalarii tevilor... or asta cred ca inseamna o investitie considerabila...

    Lasă un comentariu:


  • termoadi
    a răspuns
    Postat în original de ggelu
    La modul ideal asa ar fi . Eu vad cateva puncte sensibile : COP-ul pentru PDC apa-pamant e ceva mai mare ( 4,5-5) iar la cele apa-apa si mai mare. Raportul de pret kw electric / kw gaz era ultima oara cand am verificat 3:1 ; si iata ca iesim in zona de economie in exploatare cu PDC.
    Despre centralele cu peleti am vazut proprietari multumiti sau dezamagiti inclusiv pe forumul acesta. Oricum ceva au comun PDC-urile cu CT peleti : pretul de achizitie . Nu ma refer la vestitul SUN P7 ci la centralele cu pretentii comparabile ca si confort in exploatare cu PDC.
    Si chiar : de unde rezulta ca o PDC ar fi mai ecologica decat CT cu peleti ?
    despre ct pe peleti ,ce pot sa spun ,sun p 7 nu am montat ,insa am montat biodom si ''toata lumea multumita''

    Lasă un comentariu:


  • ggelu
    a răspuns
    La modul ideal asa ar fi . Eu vad cateva puncte sensibile : COP-ul pentru PDC apa-pamant e ceva mai mare ( 4,5-5) iar la cele apa-apa si mai mare. Raportul de pret kw electric / kw gaz era ultima oara cand am verificat 3:1 ; si iata ca iesim in zona de economie in exploatare cu PDC.
    Despre centralele cu peleti am vazut proprietari multumiti sau dezamagiti inclusiv pe forumul acesta. Oricum ceva au comun PDC-urile cu CT peleti : pretul de achizitie . Nu ma refer la vestitul SUN P7 ci la centralele cu pretentii comparabile ca si confort in exploatare cu PDC.
    Si chiar : de unde rezulta ca o PDC ar fi mai ecologica decat CT cu peleti ?

    Lasă un comentariu:


  • olyoly
    a răspuns
    Pompa de caldura are urmatoarele avantaje fata de cazanul pe peleti:- nu trebuie sa urmaresti nivelul in silozul de depozitare, -nu trebuie sa cureti focarul,-nu trebuie sa-ti faci un stoc de combustibil din timp, -nu-ti trebuie cos, -este mult mai ecologica.
    Daca instalatia e facuta sa faca fata la temperatura agentului termic ce-l ofera pompa de caldura , costurile de exploatare sunt relativ egale!

    Lasă un comentariu:


  • LDC
    a răspuns
    Am recitit informatiile prezentate: dpdv al "eficientei economice" toti fac comparatie intre o centrala electrica si o pompa de caldura...
    Ce ar fi sa comparam "eficienta economica" si cu alte sisteme...
    Pt 1 KW energie produsa, pretul platit este de aprox 4 ori mai mare daca folosim curent electric vs gaz metan.... atunci, chiar la un COP de 4 nu sunt mari diferente la factura... iar daca socotim si investitia initiala... atunci nu se merita o pompa de caldura... decit daca nu ai gaz in apropiere...
    Dar pt aceasta situatie ar fi centralele pe peleti... sau alte variante...

    Va rog sa comentam si din acest pct de vedere...

    Lasă un comentariu:


  • gogoson
    a răspuns
    Evident ca dpdv economic este discutabil sa pui panouri la pdc.
    De ce spun discutabil ?
    Daca esti conectat la retea electrica, poate ca nu e nicio o branza . Daca mai esti conectat si la gaz chiar nu mai e nicio branza dpdv economic sa-ti pui pdc.

    Acum daca iti faci casa si gazu e la >500 m de curte iar pet electric iti trebue punct de trasformare ca nu e nimic in zona. o sa vezi ca pt gaz iti trebuie 10000 euro iar pt electric iti trebuie 25-3000 euro.
    La asemenea costuri iti tragi un pdc si cateva panouri solare imediat. ( si de caldura si fotovoltaice)

    Am mai spus, si daca nu am mai spus ma repet , calculul economic REPREZINTA UNA din principalele probleme DAR NU SINGURA.
    LA FEL de important este si confortul. Ca sa fie mai explicit dau un exemplu.

    Eu am panouri solare pentru 400 L apa ( dar putin supradimensionate)
    Vara, pot sa incalzesc boilerul intr-o zi la 80-85C. Daca iau apa calda si o gab intr-o piscina medie, pot sa o incalzesc relativ repede. Dupa 3 zile ( dupa balaceala) apa o folosesc in gradina la udat si castig doua lucruri. Am apa proaspata in piscina tot timpul, nu trebuie sa pui clor sau alte chestie deci pot sa-i dau drumul in gradina la udat. Eu tot atata apa folosesc ca si cum n-as fi avut panouri, pt ca o folosesc la udat gradina.

    Avand in vedere costurile eu cred ca pdc nu este pentru toata lumea, ci doar anumite situatii se preteaza la asa ceva. Si da!!!, pretul conteaza la astfel de sisteme.

    Lasă un comentariu:


  • gelunechifor
    a răspuns
    Re: exemplu

    [quote="marius_lmd"]
    Postat în original de gelunechifor
    Postat în original de marius_lmd
    uite aici un alt exemplu, care chiar este pompa de caldura:

    Ai uitat numele!

    Producator: PZP
    model: Pompa de caldura apa-apa HP1WW 14G
    Intre timp am gasit si eu mai multe "pdc" la 220V dar nici una nu am vazut sa depaseasca copul 3,5 ptr 50 de grade pe tur si conditionat ca obligatoriu sursa rece sa fie 10 grade iar daca ma uit la aparatele de aer conditionat de clasa A nu pot sa nu observ ca....au acelasi COP DE 3,5 sau chiar 3,6 ,3,7!

    Lasă un comentariu:


  • marius_lmd
    a răspuns
    Re: exemplu

    Postat în original de marius_lmd
    uite aici un alt exemplu, care chiar este pompa de caldura:

    Ai uitat numele!

    Producator: PZP
    model: Pompa de caldura apa-apa HP1WW 14G

    Lasă un comentariu:


  • gelunechifor
    a răspuns
    Postat în original de gogoson
    Eu unul nu am testat practic acest lucru, dar cel putin teoretic pare fezabil.

    Eu unul nu am inteles de ce nu pot functiona impreuna, chiar daca au aceasi sursa de incazire (pana la urma toate lucrurile au aceasi sursa de incalzire - soarle)

    in speranta ca putem sa avem o discutie mai la obiect ....
    La o pompa de caldura poti sa ii adaugi si panouri solare si c.t. pe gaz si c.t. pe lemne si panouri fotovoltaice si nu e nici o pblma dpdv tehnic dar mi se pare un nonsens sa pun clientul sa dea 5000 de euro pe o instalatie de panouri solare cu aport la incalzire ptr. a obtine o economie de 20 de euro pe luna ceea ce ar insemna ca isi va recupera investitia in ....n ani (asta uita toti sa spuna) in conditiile in care oricum o pdc(cu un cop real de minim4 anual) costa si ea ceva!

    Lasă un comentariu:


  • gogoson
    a răspuns
    dupa ce mi-a luat o gramada sa citesc ( imi inchipui cat va luat voua sa scrieti), ma simt nevoit sa intervin si eu putin.
    Eu am vazut un pe site-ul cyclon.ro informatii despre modalitatea de a combina o PDC cu panouri solare. Acum acel link nu mai este valabil deoarece se referea la un eveniment de a trecut.

    idea este:
    -PDC foloseste de exemple apa din put pe care o preia la 12 C din pamant.
    -iarna cand este soare panourile solare pot produce ceva caldura ( chiar considerabil de multa)
    -folosind un schimbator de caldura, temp agentului primar ( apa din put ) poate fi crescuta.
    - in felul acesta se poate ajunge la un COP de aprox 7 (spuneau ei prin documentatii)

    Eu unul nu am testat practic acest lucru, dar cel putin teoretic pare fezabil.

    Eu unul nu am inteles de ce nu pot functiona impreuna, chiar daca au aceasi sursa de incazire (pana la urma toate lucrurile au aceasi sursa de incalzire - soarle)

    in speranta ca putem sa avem o discutie mai la obiect ....

    Lasă un comentariu:


  • gelunechifor
    a răspuns
    Re: exemplu

    [quote="marius_lmd"]uite aici un alt exemplu, care chiar este pompa de caldura:

    Ai uitat numele!

    Lasă un comentariu:


  • marius_lmd
    a răspuns
    exemplu

    uite aici un alt exemplu, care chiar este pompa de caldura:
    Unitatea interna este carcasata si bine izolata acustic si termic

    Agregatul de racire este umplut cu refrigerant ecologic R407C

    Poate controla pana la 2 circuite de incalzire (in 3 trepte)

    Echipata cu vana de amestec

    Echipata cu pompa de circulatie pe circuitul secundar

    Temperatura maxima pe circuitul de incalzire tur:55grd.C

    Tensiune alimentare:230V/50Hz

    Compresor SCROLL

    COP=5 pentru temperatura circuit primar 10 grd.C , temperatura tur incalzire 35grd.C (putere electrica consumata 2,9 Kwh , putere termica in circuitul de incalzire 14,4KW).

    COP=3,5 pentru temperatura circuit primar 10 grd.C , temperatura tur incalzire 50grd.C (putere electrica consumata 3,8 Kwh , putere termica in circuitul de incalzire 13,2KW).

    Echipata cu un element incalzitor electric cu putere 10-14KW.

    Temperatura circuit primar: +8 si +20 grd.C

    Dimensiuni gabarit unitate interna:LxAxH:580x600x1500mm

    Greutate:175Kg

    Lasă un comentariu:


  • gelunechifor
    a răspuns
    Am gasit si vestita pdc la 220V care e numita pdc dar de fapt cred ca e un modul de aer conditionat.

    Va rog sa cititi ce scrie cu litere mici la sfirsit( in ce conditii apare un cop de.....5,3!!!!)

    ciat.com/fichier/n0629b.pdf

    Lasă un comentariu:


  • gelunechifor
    a răspuns
    k, in sfirsit incepem sa ajungem la numitori comuni cu o mica exceptie la modul de dimensionare al PDC , dar pe care o putem dezbate .

    Acum hai sa vedem care si ce a spus:

    Pasul 1


    Ideea era asa:
    Zic eu

    O pdc nuare nevoie de panouri solare din simplul motiv ca folsesc aceeasi sursa..

    Zici tu

    Sursa?!? Pompa de caldura si panoul solar folosesc aceeasi sursa?!? Nu-nteleg ...


    Pasul 2


    gelunechifor a scris:
    <<...>> o pdc nu are nevoie de panouri solare fiindca ar fi un nonsens atit timp cit o pdc are in componenta si partea ptr incalzire si boiler de prepare a.c.m..


    Nu nu este nicidecum un nonsens. Totul depinde de ce anume se doreste de la instalatia respectiva, ce coeficienti de siguranta de proiectare s-au luat in considerare si, mai ales, de metodele alese pentru compensarea acestora. Boilerul ca back-up este numai una dintre variante, la fel ca si panourile solare de preparare apa calda, la fel ca si rezistentele electrice ... ca sa mentionez numai citeva. Evident, fiecare dintre ele necesita acceesorii, echipamente conexe, pe care nu le-am mentionat.

    "Tehnic" deci: te referi la o pompa de caldura care foloseste soarele ca sursa care nu are nevoie de back-up care are nevoie de puffer desi s-a mentionat si boilerul
    Ca o parere personala, incearca sa-ti organizezi mai bine intrebarile fiindca asa nu se intelege nimic si pierzi atit timpul meu cit si pe cel al celor care incearca sa mai inteleaga ceva.

    Zic eu:

    Si ca sa te lamuresc orice pompa de caldura are ca ultim ajutor(sau back-up) o baterie de rezistente electrice si tot ptr cunostiinta ta si a altora o pdc nu se dimensioneaza NICIODATA la necesarul maxim cerut de casa sau obiectivul respectivci in f-ctie de multi factori intre 60 si 75 % din necesarul casei!
    De exemplu daca din calcul se constata ca obiectivul respectiv are un necesar termic de 100 de kw atunci pompa se va dimensiona in aceasta plaja in fctie de ce tip de pompa folosesti(apa-apa, pamint- apa, aer -apa) in fctie de ce fel de instalatie folosesti si mai sunt vreo citeva amanunte de-alea mici dar fara de care nu merge si-asa!
    O Pdc nu poate avea ca back-up decit acea baterie de rezistente, ca iti place tie sa pui de la tine si ca ii pui si panouri solare si fotovoltaice si pufer si vreo 10 pompe si eu stiu ce ii mai pui e pblma ta si a clientilor tai


    Zici tu:

    Ce legatura are temperatura exterioara a aerului cu eficienta in functionare a pompei de caldura geotermale?!?!? A nu se confunda modularea cu eficienta. Nu de-aia sapam in pamint? Ca sa avem temperatura constanta pe condensator?!?!? De ce sa ai back-up la o instalatie riguros proiectata si cu echipamente alese cu atentie?!?!?
    De unde ideea bizara cu modul in care se calculeaza necesarul de caldura?!?! Am mai auzit una!!! De STAS1907 ai auzit? De superbele carti de instalatii publicate de Artecno ai auzit?!? Eu am tot postat link-uri spre cursuri si teorii ale instalatiilor ...
    Ce legatura au soarele si nucleul pamintului cu modul in care descriem functionarea pompelor de caldura geotermale?!? Si soarele si pamintul si-au facut datoria la facerea lumii, au ajuns la un echilibru energetic (de care noi profitam si pe care, din pacate, incercam sa-l si distrugem) si gata!

    Ca sa rezum sunt de fapt 3 puncte la care nu ajungem la un numitor comun:

    Afirmatiile mele
    1) Sursa de caldura a tuturor pdc-urilor este soarele prin inmagazinarea caldurii acestuia in pamint,in pinza freatica,in aer.
    2)COP-ul unei PDC variaza in fctie de temp exterioara
    3)Singurul back-up de care are nevoie intotdeauna o pdc este bateria de rezistente electrice.
    Te rog sa verifici daca e asa sau nu si sa pornim doar de la acestea 3 daca din punctul tau de vedere nu mai exista si altceva si te rog sa citesti exact ce am spus fara interpretari personale!

    Ultimul diferend ramine in continuare modul de dimensionare a unei pdc dar pe care o sa o lamurim ultima!

    Lasă un comentariu:


  • DIY
    a răspuns
    Postat în original de gelunechifor
    <<...>>Hai sa luam fiecare postare in parte si sa vedem cine si ce a rastalmacit sau crezi ca daca tu strigi primul"hotul" toata lumea se va uita in alta parte??
    Dupa cum spuneam, topicul acesta a luat o intorsatura urita cu vorbe aruncate aiurea ... pacat ...

    In concluzie, replica mea este urmatoarea:

    1. Primul pas in realizarea unui proiect de instalaltii este determinarea scopului proiectului. In acest caz, ca exemplu, este vorba despre un proiect de instalatie de incalzire.

    2. Urmatorul pas este determinarea necesarului de incalzire. Necesarul de incalzire este determinat de si cel putin egal cu suma tuturor pierderilor de caldura in cazul cel mai defavorabil; totul raportat la ora interna de calcul. Pierderile de caldura sint determinate de catre:
    - zona climatica: temperatura exterioara de calcul, directia si viteza vinturilor predominante, etc.
    - locatia: orientarea fata de punctele cardinale, orientarea fata si efectul de la cladirile din jur, elementele de relief, etc.
    - materialele de constructie: grad de izolare, orientare fata de punctele cardinale si vinturile predominante, inertie termica specifica, etc.
    - directia transferului termic.
    - confortul interior: temperatura de calcul la interior in raport cu specificul fiecarei incaperi, necesar de aer proaspat (daca e cazul: cantitate, respectiv cantitatea de caldura necesara tratarii aerului provenit din exterior), numarul de deschideri ale usilor si ferestrelor in 24h (pentru cei mai scrupulosi), etc.

    Tinindu-se cont de toti acesti factori se poate calcula pierderea de caldura a cladirii. Toate calculele se fac dupa informatiile prezentate in STAS 1907 si normativele specifice din constructii.
    normative.ro/

    Pierderea de caldura este una si aceeasi pentru o cladire, indiferent de modul in care aceasta este incalzita!
    In ultimul timp au aparut software-uri romanesti, elaborate in conformitate cu cele de mai sus, care se "ocupa" de aceste calcule.

    3. Urmatorul pas este alegerea tipului de sistem de incalzire. Sistemul poate fi cu radiatoare, retea hidraulica de incalzire in pardoseala, retea electrica de incalzire in pardoseala, panouri radiante, aer, sistem frigorific cu corpuri cu expansiune directa, ventiloconvectoare, etc. Fiecare dintre aceste sisteme are particularitatile lui prin care ajunge sa cedeze cantitatea de caldura necesara fiecarei zone.
    Alegerea tipului de sistem de incalzire si a elementelor sale este, de cele mai multe ori, o chestiune de optiune personala si buget coroborata cu sfaturile proiectantului.
    Spre exemplu, se doreste un sistem de incalzire in pardoseala, hidraulic.

    4. Urmatorul pas este calcularea, in detaliu, si alegerea tuturor elementelor sistemului in raport cu particularitatile sale si necesarul de incalzire pe fiecare zona. In cazul sistemului de incalzire in pardoseala se determina cantitatea necesara de agent termic pe fiecare zona, temperaturile pe tur si pe retur ale acestuia, numarul de circuite pe zona, pozitionarea circuitelor, pasul, materialele.
    De obicei, se folosesc datele si metodologiile furnizate de catre producatorul ale carui produs se prefera. Datele rezultate din calculul raportat la un anumit tip de materiale, de la un anumit producator, nu sint valabile pentru produsele diferite.

    5. Urmatorul pas este determinarea modului in care respectivele circuite sint alimentate, determinarea pozitiei tevilor si a elementelor de distributie, echilibrarea hidraulica a sistemului, schema logica de functionare si automatizarile. De asemeni tot acum se aleg si fitingurile,
    pmpele de circulatie, valvele, termostatele, senzorii de temperatura, etc. si se determina pozitia lor.

    6. Urmatorul pas este alegerea echipamentelor pentru producerea agentului termic in raport cu necesarul determinat in etapele de mai sus. Deoarece toate calculele de pierderi de caldura s-au facut in conditiile cele mai dezavantajoase, care pot fi atinse cam in 1-2% din timpul de functionare, se prefera alegerea unui echipament cu nu mai mult de 3-5% mai mare decit valoarea de calcul. Orice echipament ales mai mare decit valoarea de calcul + 5% este supradimensionat. Multi prefera acesta varianta; personal, n-o agreez si n-o recomand.
    De cele mai multe ori, la acest stadiu, se analizeaza si varianta alegerii unui echipament subdimensionat fata de valorea de calcul, implicatiile alegerii acestuia din urma si modalitatea de a evita consecintele negative.
    Spre exemplu, se alege o pompa de caldura geotermala subdimensionata d.p.d.v. al capacitatii de incalzire fata de necesarul calculat. Din studierea datelor climatice rezulta ca toate conditiile extreme de temperatura exterioara, cele la care s-au raportat calculele, sint atinse pe o perioada de, sa zicem, max. 10 zile pe an. Se reface calculul de necesar de caldura excluzind datele aferente celor 10 zile pe an, se verifica daca pompa de caldura initial considerata ca fiind subdimensionata face fata in noile conditii; de data acesta echipamentul trebuie, obligatoriu, sa fie cu minim 3-5% mai mare decit valoarea de calcul. Daca totul e o.k. atunci se procedeaza la evaluarea echipamentului d.p.d.v. al debitului. Daca si aici e o.k., atunci se alege si se integreaza varianta de back-up pentru cele N zile neluate, intentionat, in calcul.
    De cele mai multe ori, investitia pentru o pompa de caldura geotermala subdimensionata dupa cum am explicat + back-up, sa zicem, cu rezistente electrice + costurile suplimentare estimate rezultate din functionarea rezistentei (pe o durata de amortizare de 5 ani; asa le fac eu ...) este mai mica decit investitia intr-un echipament supradimensionat. Plus ca, daca nu vorbim de compresor scroll inverter sau digital cu N trepte de capacitate, un echipament un pic subdimensionat va avea , per total, o eficienta mai mare in exploatare prin comparatie cu unul clasic cu (de obicei) doua trepte. Asta inteleg eu prin back-up in instalatii. O conjunctura pe care am constientizat-o si pe care o rezolv intr-un mod sau altul. Deciziile acestea se iau, de obicei, de catre proprietar in directa colaborare cu proiectantul.
    Tot acum se calculeaza si se aleg si toate echipamentele conexe (daca este cazul: schimbatoare de cladura, butelii de echilibrare, vase tampon, etc.), elementele si configuratiile de siguranta (conducte de by-pass, vase de expansiune, supape de suprapresiune), robinetii de umplere, de golire, etc. si se determina pozitia lor.

    7. Urmatorul pas este verificarea sumara a functionalitatii instalatiei prin folosirea metodelor simplificate si se face verificarea in detaliu a traseului cel mai defavorizat. De asemeni, se mai verifica o data si schema logica de functionare (acum avind toate elementele instaaltiei) si automatizarile.

    Nota 1: o pompa de caldura geotermla va fluctua cantitatea de caldura generata in raport cu necesarul; va modula. Asta inseamna ca eficienta in functionare a pompei de caldura va fi afectata direct de eficienta compresorului, cind acesta functioneaza la o capacitate alta decit 100%. Compresoarele scroll inverter si cele digitale pot avea (in raport de capacitatea maxima de incalzire / racire) pina la 42 de pasi de capacitate. La fiecare dintre acesti pasi se mentine un COP in zona de 96-100% din cel initial. Cele clasice, insa, nu au posibilitatea de a regla capacitatea. Ele functioneaza la modul on-off. La o cerere de 75% capacitate de incalzire, ele vor lucra tot la 100%, vor consuma tot atit curent electric ca la capacitate maxima, furnizind mai putina energie termica. COP-ul scade drastic.
    De aceea este foarte important sa se ofere compresorului conditii constante de lucru. Asta eset exact ideea care a dus la aparitia pompelor de cladura geotermale.

    Nota 2: In cazul in care bucla de racire a compresorului este instalata sub nivelul de inghet, temperatura (de-a lungul intregului an) variaza extrem de putin. Functionarea compresorului nu va fi afectata de temperatura exterioara, temperatura aerului adica si a solului in straturile de suprafata. La o adincime de 1.8m, temperatura anuala a solului variaza cu numai 4-5*C intr-o gama de la min. 7*C la min. 18*C, depinzind de zona si de natura solului. In mod normal se fac testari ca se se determine caracterisiticle solului intr-o anumita zona. Deoarece pompa de caldura geotermala extarge caldura din sol si deverseaza "rece" (ma refer la perioada de anotim rece), care se inmagazineaza in sol, orice zona cu temperatura solului sub 7*C nu este ideala pentru genul acesta de aplicatie. Similar, in zonele unde temperatura solului la 1.8 m adincime depaseste 18*C nu sint recomandate pentru pompe de caldura pentru racire.
    Multi prefera sa instaleze pompe de caldura geotermale in zone cu temperatura solului sub 7*C si atunci pun si un sistem, boiler sa zicem, pentru back-up pentru situatia in care pompa de caldura ingheata ... Nu este varianta mea preferata si onele cu temepratura solului la 1.8 m adincime sub 7*C sint rare. Pentru asemenea zone sint alte aplicatii care se potrivesc mai bine. De asemeni, back-up-ul este necesar atunci cind nu s-a facut studiu geo si, mai ales!!!!, nu se sapa la suficienta adincime. Dupa parerea mea astea sint variante de pompe de caldura geotermale incorect calculate si incorect aplicate.
    Cel mai simplu este sa se gaseasca pinza freatica (da' nu-i toata lumea asa de norocoasa). Daca nu, se poate merge pe forare de puturi de adincime. A doua varianta ca si cea cu bucla orizontala instalata la adincimea corespunzatoare sint mai costisitoare si de-aceea - cred - se arunca lumea la buclele astea de care, dupa o ploaie buna, risti sa te impiedici prin curte


    Asta asa, foarte in mare, si fara sa intru in amanunte.

    Lasă un comentariu:

Procesare...
X