Postat în original de gelunechifor
In concluzie, replica mea este urmatoarea:
1. Primul pas in realizarea unui proiect de instalaltii este determinarea scopului proiectului. In acest caz, ca exemplu, este vorba despre un proiect de instalatie de incalzire.
2. Urmatorul pas este determinarea necesarului de incalzire. Necesarul de incalzire este determinat de si cel putin egal cu suma tuturor pierderilor de caldura in cazul cel mai defavorabil; totul raportat la ora interna de calcul. Pierderile de caldura sint determinate de catre:
- zona climatica: temperatura exterioara de calcul, directia si viteza vinturilor predominante, etc.
- locatia: orientarea fata de punctele cardinale, orientarea fata si efectul de la cladirile din jur, elementele de relief, etc.
- materialele de constructie: grad de izolare, orientare fata de punctele cardinale si vinturile predominante, inertie termica specifica, etc.
- directia transferului termic.
- confortul interior: temperatura de calcul la interior in raport cu specificul fiecarei incaperi, necesar de aer proaspat (daca e cazul: cantitate, respectiv cantitatea de caldura necesara tratarii aerului provenit din exterior), numarul de deschideri ale usilor si ferestrelor in 24h (pentru cei mai scrupulosi), etc.
Tinindu-se cont de toti acesti factori se poate calcula pierderea de caldura a cladirii. Toate calculele se fac dupa informatiile prezentate in STAS 1907 si normativele specifice din constructii.
normative.ro/
Pierderea de caldura este una si aceeasi pentru o cladire, indiferent de modul in care aceasta este incalzita!
In ultimul timp au aparut software-uri romanesti, elaborate in conformitate cu cele de mai sus, care se "ocupa" de aceste calcule.
3. Urmatorul pas este alegerea tipului de sistem de incalzire. Sistemul poate fi cu radiatoare, retea hidraulica de incalzire in pardoseala, retea electrica de incalzire in pardoseala, panouri radiante, aer, sistem frigorific cu corpuri cu expansiune directa, ventiloconvectoare, etc. Fiecare dintre aceste sisteme are particularitatile lui prin care ajunge sa cedeze cantitatea de caldura necesara fiecarei zone.
Alegerea tipului de sistem de incalzire si a elementelor sale este, de cele mai multe ori, o chestiune de optiune personala si buget coroborata cu sfaturile proiectantului.
Spre exemplu, se doreste un sistem de incalzire in pardoseala, hidraulic.
4. Urmatorul pas este calcularea, in detaliu, si alegerea tuturor elementelor sistemului in raport cu particularitatile sale si necesarul de incalzire pe fiecare zona. In cazul sistemului de incalzire in pardoseala se determina cantitatea necesara de agent termic pe fiecare zona, temperaturile pe tur si pe retur ale acestuia, numarul de circuite pe zona, pozitionarea circuitelor, pasul, materialele.
De obicei, se folosesc datele si metodologiile furnizate de catre producatorul ale carui produs se prefera. Datele rezultate din calculul raportat la un anumit tip de materiale, de la un anumit producator, nu sint valabile pentru produsele diferite.
5. Urmatorul pas este determinarea modului in care respectivele circuite sint alimentate, determinarea pozitiei tevilor si a elementelor de distributie, echilibrarea hidraulica a sistemului, schema logica de functionare si automatizarile. De asemeni tot acum se aleg si fitingurile,
pmpele de circulatie, valvele, termostatele, senzorii de temperatura, etc. si se determina pozitia lor.
6. Urmatorul pas este alegerea echipamentelor pentru producerea agentului termic in raport cu necesarul determinat in etapele de mai sus. Deoarece toate calculele de pierderi de caldura s-au facut in conditiile cele mai dezavantajoase, care pot fi atinse cam in 1-2% din timpul de functionare, se prefera alegerea unui echipament cu nu mai mult de 3-5% mai mare decit valoarea de calcul. Orice echipament ales mai mare decit valoarea de calcul + 5% este supradimensionat. Multi prefera acesta varianta; personal, n-o agreez si n-o recomand.
De cele mai multe ori, la acest stadiu, se analizeaza si varianta alegerii unui echipament subdimensionat fata de valorea de calcul, implicatiile alegerii acestuia din urma si modalitatea de a evita consecintele negative.
Spre exemplu, se alege o pompa de caldura geotermala subdimensionata d.p.d.v. al capacitatii de incalzire fata de necesarul calculat. Din studierea datelor climatice rezulta ca toate conditiile extreme de temperatura exterioara, cele la care s-au raportat calculele, sint atinse pe o perioada de, sa zicem, max. 10 zile pe an. Se reface calculul de necesar de caldura excluzind datele aferente celor 10 zile pe an, se verifica daca pompa de caldura initial considerata ca fiind subdimensionata face fata in noile conditii; de data acesta echipamentul trebuie, obligatoriu, sa fie cu minim 3-5% mai mare decit valoarea de calcul. Daca totul e o.k. atunci se procedeaza la evaluarea echipamentului d.p.d.v. al debitului. Daca si aici e o.k., atunci se alege si se integreaza varianta de back-up pentru cele N zile neluate, intentionat, in calcul.
De cele mai multe ori, investitia pentru o pompa de caldura geotermala subdimensionata dupa cum am explicat + back-up, sa zicem, cu rezistente electrice + costurile suplimentare estimate rezultate din functionarea rezistentei (pe o durata de amortizare de 5 ani; asa le fac eu ...) este mai mica decit investitia intr-un echipament supradimensionat. Plus ca, daca nu vorbim de compresor scroll inverter sau digital cu N trepte de capacitate, un echipament un pic subdimensionat va avea , per total, o eficienta mai mare in exploatare prin comparatie cu unul clasic cu (de obicei) doua trepte. Asta inteleg eu prin back-up in instalatii. O conjunctura pe care am constientizat-o si pe care o rezolv intr-un mod sau altul. Deciziile acestea se iau, de obicei, de catre proprietar in directa colaborare cu proiectantul.
Tot acum se calculeaza si se aleg si toate echipamentele conexe (daca este cazul: schimbatoare de cladura, butelii de echilibrare, vase tampon, etc.), elementele si configuratiile de siguranta (conducte de by-pass, vase de expansiune, supape de suprapresiune), robinetii de umplere, de golire, etc. si se determina pozitia lor.
7. Urmatorul pas este verificarea sumara a functionalitatii instalatiei prin folosirea metodelor simplificate si se face verificarea in detaliu a traseului cel mai defavorizat. De asemeni, se mai verifica o data si schema logica de functionare (acum avind toate elementele instaaltiei) si automatizarile.
Nota 1: o pompa de caldura geotermla va fluctua cantitatea de caldura generata in raport cu necesarul; va modula. Asta inseamna ca eficienta in functionare a pompei de caldura va fi afectata direct de eficienta compresorului, cind acesta functioneaza la o capacitate alta decit 100%. Compresoarele scroll inverter si cele digitale pot avea (in raport de capacitatea maxima de incalzire / racire) pina la 42 de pasi de capacitate. La fiecare dintre acesti pasi se mentine un COP in zona de 96-100% din cel initial. Cele clasice, insa, nu au posibilitatea de a regla capacitatea. Ele functioneaza la modul on-off. La o cerere de 75% capacitate de incalzire, ele vor lucra tot la 100%, vor consuma tot atit curent electric ca la capacitate maxima, furnizind mai putina energie termica. COP-ul scade drastic.
De aceea este foarte important sa se ofere compresorului conditii constante de lucru. Asta eset exact ideea care a dus la aparitia pompelor de cladura geotermale.
Nota 2: In cazul in care bucla de racire a compresorului este instalata sub nivelul de inghet, temperatura (de-a lungul intregului an) variaza extrem de putin. Functionarea compresorului nu va fi afectata de temperatura exterioara, temperatura aerului adica si a solului in straturile de suprafata. La o adincime de 1.8m, temperatura anuala a solului variaza cu numai 4-5*C intr-o gama de la min. 7*C la min. 18*C, depinzind de zona si de natura solului. In mod normal se fac testari ca se se determine caracterisiticle solului intr-o anumita zona. Deoarece pompa de caldura geotermala extarge caldura din sol si deverseaza "rece" (ma refer la perioada de anotim rece), care se inmagazineaza in sol, orice zona cu temperatura solului sub 7*C nu este ideala pentru genul acesta de aplicatie. Similar, in zonele unde temperatura solului la 1.8 m adincime depaseste 18*C nu sint recomandate pentru pompe de caldura pentru racire.
Multi prefera sa instaleze pompe de caldura geotermale in zone cu temperatura solului sub 7*C si atunci pun si un sistem, boiler sa zicem, pentru back-up pentru situatia in care pompa de caldura ingheata ... Nu este varianta mea preferata si onele cu temepratura solului la 1.8 m adincime sub 7*C sint rare. Pentru asemenea zone sint alte aplicatii care se potrivesc mai bine. De asemeni, back-up-ul este necesar atunci cind nu s-a facut studiu geo si, mai ales!!!!, nu se sapa la suficienta adincime. Dupa parerea mea astea sint variante de pompe de caldura geotermale incorect calculate si incorect aplicate.
Cel mai simplu este sa se gaseasca pinza freatica (da' nu-i toata lumea asa de norocoasa). Daca nu, se poate merge pe forare de puturi de adincime. A doua varianta ca si cea cu bucla orizontala instalata la adincimea corespunzatoare sint mai costisitoare si de-aceea - cred - se arunca lumea la buclele astea de care, dupa o ploaie buna, risti sa te impiedici prin curte
Asta asa, foarte in mare, si fara sa intru in amanunte.
)) !
Pentru mine este evident ca ne contrazicem de pe pozitii total diferite d.p.d.v. al cunostintellor teoretice si al experientei profesionale. 
Eu l-am mentionat ca pe corectia necesara adusa tuturor teoriilor ... simplificate si ... personalizate de calculare a necesarului de caldura. 
Lasă un comentariu: