Urmareste-ne pe Facebook

Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Cupru pentru apa rece menajera

Adună
X
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • #46
    @ Dan C:

    Din pacate sunt chimist, acest lucru il stiam de foarte multi ani de la cineva care lucreaza in domeniul vinificarii (de altfel si batranii stiu acest lucru, unii dintre ei colecteaza aceasta parte spre a o folosi pentru frectii). Intrebarea pusa m-a facut curios, asa ca iata raspunsul - din modul de formulare a intrebarii D-vs deduc ca nu sunteti strain de chimia organica:

    Alcoolul metilic (CH3-OH) numit ?i metanol sau carbinol rezult? ?n principal din hidroliza enzimatic? a pectinei, prin demetoxilarea acizilor galacturonici.

    ?n vinurile ro?ii metanolul se g?se?te ?n cantit??i mai mari (maximum 200 mg/l) dec?t ?n vinurile albe (35-100 mg/l) datorit? procesului de macerare-fermentare, care aduce acest spor cantitativ. Metanolul provine exclusiv din hidroliza enzimatic? ?n timpul vinifica?iei a grupelor metoxilate ale pectinelor ?i acizilor pectici: ─OCH3 + H2O → ─OH + CH3OH. Cum fa?? de alte fructe strugurii sunt relativ s?raci ?n pectine, vinul este b?utura fermentat? cu cel mai sc?zut con?inut ?n metanol. Con?inutul de metanol al vinurilor este influen?at ?i de starea de maturare ?i tehnologia de ob?inere. Astfel, strugurii cule?i ?nainte de maturarea deplin? dau vinuri cu un con?inut mai mare de metanol. Concentra?ia de metanol depinde de ponderea macer?rii p?r?ilor solide ale recoltei, ?n special a p?r?ilor bogate ?n pectine. De aceea, vinurile ob?inute prin termomacera?ie au cu 10-20% mai pu?in metanol dec?t cele ob?inute prin macerare-fermentare.

    Vinurile provenite din HDP sunt mai bogate ?n metanol, dec?t cele provenite din V. vinifera, din cauza con?inutului mai ridicat de pectine din pieli?e. Aplicarea enzimelor pectolitice ?n vinifica?ie, pentru a facilita extragerea sau limpezirea mustului, poate antrena ?i ea o cre?tere a ?nc?rc?turii de metanol, sub efectul pectin-esterazei.

    Alcoolul metilic nu are influen?? organoleptic?, ?ns? poate avea efecte nedorite asupra organismului uman. Prin ingerare, metanolul se oxideaz? la aldehid? formic? ?i acid formic, ambii compu?i fiind toxici pentru sistemul nervos central. In plus, aldehida formic? ?i acidul formic ac?ioneaz? la ?nceput asupra nervului optic, produc?nd orbire, deoarce acidul formic blocheaz? enzimele ferice (ex. citrocromoxidaza) existente ?n cantitate mare la nivelul ochiului. Toxicitatea metanolului este amplificat? ?i de faptul c? organismul uman metabolizeaz? foarte ?ncet produ?ii de oxidare ai metanolului.

    Pentru om doza toxic? este de 10-15 ml (DL50 = 350 mg/kg corp), iar doza letal? este de 50 ml. S-a stabilit c? toxicitatea se datore?te metaboli?ilor s?i (formaldehida ?i acid formic). In aceste condi?ii, ?n mod clar, printr-o vinifica?ie normal? nu se pot atinge ?n nici un caz doze periculoase de metanol. Ca antidot ?n intoxica?iile cu metanol se folose?te alcoolul etilic.

    ...............

    ?n raport cu temperatura de fierbere a alcoolului,constituen?ii din vin care diminueaz? calitatea distilatului se pot ?mp?r?i ?n dou? categorii:


    compu?i cu punct de fierbere mai sc?zut fa?? de cel al alcoolului (?ntre 20,8oC ?i 75oC, cum sunt aldehidele, alcoolul metilic ?i unii esteri);


    compu?i cu punct de fierbere mai ridicat dec?t alcoolul etilic (?ntre 78,4oC ?i 228oC, cum sunt unii acizi volatili,alcooli superiori,esteri,furfurolul etc.).

    De fapt,prin distilare se pot separa trei frac?iuni. ?n prima faz? ( 20,8oC-75oC),substan?ele care se ob?in sunt numite “frun?i”. Au un miros nepl?cut,resping?tor ?i sunt toxice pentru organismul uman. Aceast? frac?iune nu trebuie s? ajung? ?n produsul destinat consumului deoarece poate produce intoxic?ri,datorit? ?n special alcooluluimetilic. Ea reprezint? 0,5 –2 litri la 100 litri de distilat ?i se poate delimita printr-o practic? mai ?ndelungat?. ?n a doua faz? se separ? substan?ele cu puncte de fierbere cuprinse ?ntre 78,4oC ?i 121oC, cum ar fi alcoolul etilic,alcoolii superiori, acetalii,apa etc.,care au un miros specific ,pl?cut. Aceast? frac?iune poart? numele de “mijloc” ?i se re?ine la distilarea frac?ionat?,servind ca materie prim? pentru prepararea vinarsului. Reprezint? cam 70% din distilat.

    ?n a treia faz? de distilare se separ? frac?iunea numit? “coad?”, care cuprinde substan?e ce au un punct de fierbere mai mare de 128oC, cum sunt unii alcooli superiori (amilic,izoamilic),esterii, furfuralul etc. "Cozile" mai sunt cunoscute ?i sub numelede “ fuzel” sau “ulei de fuzel”, datorit? faptului c? ?nr?ut??esc ?nsu?irile olfacto-gustative ale distilatelor,fapt pentru care se elimin? la distilare. Frun?ile ?i cozile se str?ng separat ?i se supun din nou distil?rii,pentru epuizarea lor de alcool.

    Comentariu


    • #47
      @ Dan C:

      Din pacate nu sunt chimist sa pot explica cu propriile fraze.

      Acest lucru il stiam de foarte multi ani de la cineva care lucreaza in domeniul vinificarii (de altfel si batranii stiu acest lucru, unii dintre ei colecteaza aceasta parte spre a o folosi pentru frectii). Intrebarea pusa m-a facut curios, asa ca iata raspunsul in atasament pentru ca n-am reusit sa-l postez direct. Din modul de formulare a intrebarii D-vs deduc ca nu sunteti strain de chimia organica.
      Fișiere atașate

      Comentariu


      • #48
        Mii de scuze pentru multiplele posturi aiurea. La mine nu aparea initial nici un post sa fiind expediat cu succes. Rog un admin sa curete; as face-o eu, dar nu am dreptul.

        Multumesc pentru intelegere.

        Comentariu


        • #49
          [quote="dmih"

          Multumesc pentru intelegere.[/quote]

          Si eu multumesc pentru profunzimea detaliilor privind alcoolul metilic, mai ales pentru site-ul de documentare mai aprofundata.
          Nu sunt chimist, dar am o vasta experienta industriala ( proiectare tehnologie-autom. industriale) de unde am acumulat multe cunostiinte din zonele de relationare tehnica. In industrie, in anumite domenii tehnologice, metanolul se foloseste in cantitati mari pentru operatiuni de decapare-degresare. De la colegii chimisti cunosteam multe detalii, retinind pe cele care ma interesau in uzul practic; asta deoarece au fost 2-3 accidente mortale ale unor lucratori (operatori chimisti) care l-au consumat , fie din greseala (faceau "votca" prin diluare cu apa distilata + glicerina) fie in cunostiinta de cauza.
          Se stia faptul ca "antidotul" metanolului este etanolul, adica "alcoolul comestibil" asa ca unii, ca sa braveze, amestecau cei doi alcooli s-apoi consumau.

          TOTUSI, EU AM DEZVOLTAT ACEST SUBIECT (poate offtopic) DEOARECE OBISNUIESC VARA, IN PERIOADA FRUCTELOR, SA FAC ACASA DIFERITE BAUTURI ALCOOLICE DE TIP "VISINATA" (DIN AFINE, FRAGI, ZMEURA, VISINE, MURE ) BAUTURI DEOSEBIT DE NATURALE SI... SANATOASE.
          DAR PROBLEMA ESTE:
          Folosesc de multe ori alcool etilic dublurafinat cumparat "la negru" care este adus din import ( de regula Serbia) este imbuteliat in flacoane de plastic si are o garantie de firma.
          Am observat insa ca la gust difera mult de alcoolul dublurafinat care se gaseste in supermarket- diferenta fiind negativa, adica este mai prost decit cele din reteaua de magazine ( are un gust cu tenta de chimicale si "aspru") Diferenta este la... pret: Cel de pe piata paralela costa cam 2,5 euro/ litru, in timp cel din reteaua comerciala interna, costa 14-15 euro/litru

          Dupa aceste discutii, am sa-mi revizuiesc putin optiunile... oricum nu sunt un consumator zinic de spirtoase, ci ocazional. In schimb tin mult la calitatea acestor bauturi...
          Ma gindesc deci, ca e posibil ca spirtul alimentar ieftin sa contina cantitati destul de periculoase de metanol..

          Cu bine... DC
          "Diplomele mele este faptele...care, cu diplomele lor nu le pot vede..." (almanahe-drept la replica)

          Comentariu


          • #50
            -toata stima ptr domnul inginer ,suntem prea saraci ca sa apelam la firme de renume[/b]

            Comentariu


            • #51
              Postat în original de rs
              Doamne dumnezule, ma ingrozesc la cata prostie circula pe forumul acest. Domnilor instalatori de duminica, nu mai inducti in eroare cand habar nu aveti de instalatii sau de constructii in general. Cuprul nu are nici o problema, si de aceea este utilizat la scara larga in toata lumea, eu va dau exemplul Frantei unde nu utilizeaza nimeni pexal, inca nu am vazut o instalatie. Si pentru cei care sustin ca e problema cu apa calda, pai bine domnilor cum puteti crede asa ceva? alambicurile, cazanele de tuica din ce sunt facute? Uleiurile medicinale obtinute prin distilare in ce se fac? (in cazane de cupru). Va explica omu negru pe alb cu tabelu lui Mendelev cum sta treaba si voi dati cu perle ............., (cred ca nu prea stiti ce e tabelul lui Mendelev altfel nu imi explic). Celor avizi de sfaturi bune, incercati la profesionistii adevarati nu la forumistii de seara.
              Respect domnu Zaharescu pentru munca de luminare a natiei constructoare, dar mai trebuie vre-o 20 de ani cel putin pana va da roade<))

              Mesaj modificat de Administrator[PowerMC]
              poate in franta se foloseste cupru cu puritate 99% . de ce te bagi daca nu stii toate datele problemei !

              Comentariu


              • #52
                Eu am gasit in sfarsit (chiar in Baumax) cupru italina pe care scrie CARBON FREE.
                Problema se pune in acest moment la piesele de imbinare .. si bineinteles la aliajul folosit.
                Nimeni nu stie ce compozitie au acestea.

                Daca are cineva idee ... pls share

                Numai bine
                Ce-si face omul cu mana lui ... e bun facut

                Comentariu


                • #53
                  Răspuns la: Cupru pentru apa rece menajera

                  buna seara , pentru instalatia sanitara intr-o casa privata , dintre cele doua variante cupru carbon free si inox ( sistemul de imbinare prin presare ) , care a-r fi ce-a mai buna solutie? va multumesc mult

                  Comentariu


                  • #54
                    Răspuns la: Cupru pentru apa rece menajera

                    Cu poate sa oxideze in timp daca este de proasta calitate. Daca insa este de o puritate ridicata, atunci nu oxideaza.

                    Comentariu


                    • #55
                      Răspuns la: Cupru pentru apa rece menajera

                      Postat în original de Klauss78 Vezi post
                      Problema se pune in acest moment la piesele de imbinare .. si bineinteles la aliajul folosit.
                      Nimeni nu stie ce compozitie au acestea.

                      Daca are cineva idee ... pls share

                      Numai bine
                      De fapt scrie compozitia pe fiecare mosor cu sarma de aliaj! In general este ST97/Cu3 (STANIU 97% Cupru 3%) Cuprul este pus in aliajul de staniu pt a micsora dizolvarea cuprului in lipitura

                      Poti lipi la fel de bine si cu aliaj de cositor Pb40/St40 insa plumbul conform normelor ROHR (de poluare si efect nociv in mediu) a fost interzis la fel cum e interzis si in aliajele de lipit din electronica
                      Eu am intalnit mai rar si aliaj de lipit Cupru 97% Antimoniu 3%

                      Tevile de cupru folosite in instalatii sunt de puritate mare cca 99,9....% si cu continut f redus de carbon si fosfor ceea ce le da o durata extrem de mare de viata, in general garantia este de 50 de ani (cinci zeci de ani)

                      Comentariu


                      • #56
                        Răspuns la: Cupru pentru apa rece menajera

                        Pana la urma, .... daca vreau sa montez cupru pe instalatia de apa potabila, ce marci imi recomandati?

                        Comentariu

                        Procesare...
                        X
                        sigla BRAT