Energie termica din minele inchise
Adună
X
-
Energie termica din minele inchise
Pot fi folosite minele inchise pentru a produce energie ieftina si ecologica? M-as bucura daca pe linga comentarii, s-ar adauga si alte idei asemanatoare si daca s-ar pune si in practica!Etichete: Nimic -
Aveti o idee despre cum s-ar putea realiza acest lucru? Dezvoltati un pic ideea!Curentul nu iarta! -
Cred ca ar putea fi adaptata tehnologia folosita in Australia sau Noua Zeelanda. Nu cred ca toate minele se vor preta la asa ceva dar, din cite am auzit, sint si mine care nu prezinta risc de contaminare. Nu stiu cum sint amenajate, nu am intrat in asa ceva. Este doar o idee... Mai am inca una cam la fel de ciudata. Pe moment, vreau sa vad cum este acceptata aceasta. Evident ca, cei binevoitori, sint rugati sa aduca si alte idei sau cel putin sa comenteze!Comentariu
-
Postat în original de Adamescu IonCred ca ar putea fi adaptata tehnologia folosita in Australia sau Noua Zeelanda. Nu cred ca toate minele se vor preta la asa ceva dar, din cite am auzit, sint si mine care nu prezinta risc de contaminare. Nu stiu cum sint amenajate, nu am intrat in asa ceva. Este doar o idee... Mai am inca una cam la fel de ciudata. Pe moment, vreau sa vad cum este acceptata aceasta. Evident ca, cei binevoitori, sint rugati sa aduca si alte idei sau cel putin sa comenteze!Instalatii verificari-revizii gazeComentariu
-
Promit sa ma documentez, atit despre minerit cit si despre tehnologie si voi reveni in citeva zile. Intentia mea a fost sa lansez ideia si sa vedem daca iese ceva din ea. Daca aveam si solutia, produceam caldura. Pina revin mai documentat, incerc sa lansez urmatoarea ideie deschizind un nou subiect.Comentariu
-
Se pare ca au luat-o altii inainte: http://energreen.strainu.ro/category...ie-geotermala/ Nu mai trbuie sa ma documentez! Avem confirmarea ca merge! Merge si in sondele petroliere abandonate! Minele, cred ca nu vor trebui inchise: vor trebui amenajate pentru a produce energie! Nu considerati subiectul inchis! Cite mine pot fi folosite pentru a incalzi foste zone miniere saracite si nu numai?Comentariu
-
Intrucat sunt din Valea Jiului si pe deasupra am si lucrat 6 ani intr-o mina de carbune care acum este inchisa,sunt cam nedumerit.Articolul citat este foarte sumar si din continutul sau nu prea pot sa-mi dau seama despre ce este vorba.In primul rand,cred ca,pentru ca o astfel de tehnologie sa poata fi aplicata si la noi,ar trebui ca aceasta solutie sa fie luata in calcul inca de la inceperea lucrarilor de inchidere a minei,pentru ca o mina odata inchisa nu se mai poate face nimic.Pe de alta parte,daca sunt necesare adancimi de 800 m si peste pentru un astfel de proiect,atunci va pot spune ca in Romania exista doar doua mine de carbune care au depasit aceasta adancime de exploatare: mina Petrila,care nu este inchisa,functioneaza din plin,si care in prezent exploateaza rezerve la o adancime de 250 m sub nivelul marii (aproximativ 1000 m adancime fata de incinta minei) si mina Anina din Caras Severin,care e mai adanca si care,din cate stiu,este inchisa.Din articol n-am inteles cum si-au construit casele olandezii deasupra minei inchise,pentru ca acest lucru ar fi posibil doar daca vechile galerii sunt rambleiate (umplute) cu steril dupa exploatare,altfel solul de la suprafata nu rezista si toate constructiile de pe el se vor deteriora.Dar daca se rambleiaza galeriile,atunci cum se mai foloseste mina pentru incalzire ? Este aici o mare contradictie.Ce n-am mai inteles este cum ajunge apa in mina,este introdusa de la suprafata sau acolo exista un zacamant de carbune care are si infiltratii de apa?Daca aceasta varianta din urma este valabila,atunci,cel putin in Valea Jiului,nu s-ar putea face asa ceva (cel putin asa cred,datorita informatiilor foarte vagi din articolul respectiv).
Cu stima,LARGO AL FACTOTUMComentariu
-
Domnule florin, nu doream sa intru mai in amanunt intr-un domeniu pe care nu-l stapinesc dar, fie. Cu ajutorul dumneavoastra sa incepem: enumerati-mi, va rog, tipurile de lucrari miniere pe care le cunoasteti, daca se poate, faceti o clasificare a lor dupa caracterul lor (durata de folosire), destinatie (la ce sint folosite), grad de amanajare (astfel incit sa le creasca stabilitatea). Puteti sa-mi spuneti ce este rambleerea? Se foloseste in V J sau ar trebui sa se foloseasca? Minele sint inundate, se pompeaza apa din ele, temperatura in mina ajunge la 25 - 40 grade C? Minele au, de obicei, o singura intrare? O sa va mai pun intrebari, pe parcurs, si o sa incep sa ma documentez si eu. De obicei, este suficienta ideia, in anumite cazuri... nu va asteptati sa gasiti proiecte, pentru V J sau alta zona, facute doar ca sa fie gasite... O parte din intrebarile pe care le-am pus, au un singur raspuns si sint puse pentru a gasi chiar dumneavoastra solutia!Comentariu
-
Ce zgirciti sint cu documentatia cei din V J ... Va trebui sa caut o biblioteca sau pe cineva care are o astfel de documentatie!Comentariu
-
Postat în original de Adamescu IonDomnule florin, nu doream sa intru mai in amanunt intr-un domeniu pe care nu-l stapinesc dar, fie. Cu ajutorul dumneavoastra sa incepem: enumerati-mi, va rog, tipurile de lucrari miniere pe care le cunoasteti, daca se poate, faceti o clasificare a lor dupa caracterul lor (durata de folosire), destinatie (la ce sint folosite), grad de amanajare (astfel incit sa le creasca stabilitatea). Puteti sa-mi spuneti ce este rambleerea? Se foloseste in V J sau ar trebui sa se foloseasca? Minele sint inundate, se pompeaza apa din ele, temperatura in mina ajunge la 25 - 40 grade C? Minele au, de obicei, o singura intrare? O sa va mai pun intrebari, pe parcurs, si o sa incep sa ma documentez si eu. De obicei, este suficienta ideia, in anumite cazuri... nu va asteptati sa gasiti proiecte, pentru V J sau alta zona, facute doar ca sa fie gasite... O parte din intrebarile pe care le-am pus, au un singur raspuns si sint puse pentru a gasi chiar dumneavoastra solutia!
In principal,lucrarile miniere sunt (in ordinea executarii lor si,bineinteles,sumar prezentate):
-puturi de extractie.Sunt lucrari de deschidere a zacamintelor sapate vertical si destinate introducerii personalului si materialelor in subteran,precum si evacuarii sterilului si carbunelui exploatat.Sunt echipate cu instalatii de extractie cu cablu (un fel de "lifturi" de mare putere si de mari dimensiuni);
-galerii directionale de bloc.Sunt lucrari miniere care merg in paralel cu directia stratelor de carbune (de unde si denumirea "directionale")si sunt destinate deschiderii unui bloc geologic (o portiune dintr-un zacamant cu caracteristici asemanatoare);
-galerii transversale.Sunt lucrari miniere care pornesc din galeriile directionale si merg pe o directie perpendiculara pe directia stratului de carbune;
-suitori de atac.Sunt lucrari miniere inclinate,care se sapa paralel cu inclinarea stratului de carbune,intre doua galerii transversale situate la orizonturi (cote) diferite si prin ele se deschide exploatarea unui camp de abataj (adica a unui front de lucru);
-abatajele.Sunt fronturile de lucru de unde se extrage carbunele si pot fi de mai multe feluri in functie de metoda de exploatare folosita : cu front scurt,cu front lung,camere,cu banc subminat,etc.
Dintre aceste lucrari,cele cu durata cea mai mare sunt puturile de extractie,a caror durata de viata este in general aceeasi cu a minei.Acestea au in general profil rotund si sunt betonate pe toata adancimea (adancime care este variabila,dar este in general de ordinul sutelor de metri).Galeriile directionale de bloc sunt si ele cu o durata de viata mare si in general sunt tot betonate,dar pot fi armate si cu armaturi metalice captusite cu plasa de sarma.Galeriile transversale au in general durata de viata cat un ciclu de exploatare a unui camp de abataj (cativa ani) si sunt armate cu armaturi metalice.Cam aceeasi durata de viata o au si suitorii de atac,iar un camp de abataj intre doua cote (orizonturi) aflate la o diferenta de nivel de 50 m pe verticala poate dura intre 3 si 5 ani,in functie de grosimea stratului exploatat.
Cam asta ar fi (foarte pe scurt!) clasificarea lucrarilor miniere,care,va repet,s-ar putea sa nu fie foarte exacta.
In ce priveste rambleerea,este o operatiune de umplere cu steril a golurilor (a spatiilor exploatate sau a lucrarilor miniere auxiliare de tipul puturilor de extractie abandonate).in Valea Jiului nu prea se foloseste,s-a folosit in ultimii ani la inchiderea minelor.In general,acolo unde dupa exploatare au ramas goluri,este afectata stabilitatea terenurilor de deasupra.Pentru a preveni deteriorarea acestei stabilitati,toate zonele de la suprafata pe care exista constructii civile sau industriale se protejeaza in faza in care mina este activa prin asa-numitii "pilieri de siguranta",care reprezinta niste portiuni din zacamant bine determinate care nu se exploateaza.Ele raman in subteran definitiv si astfel terenul de deasupra nu este afectat de exploatarea subterana.
In privinta temperaturilor din mina,la fronturile de lucru,datorita tendintei stratelor de carbune ca,odata deschise,sa se autoaprinda,temperaturile pot ajunge si la 30-35 grade,mai ales daca aerajul nu este suficient.
Exista si zone unde pot aparea infiltratii de apa,care necesita evacuarea acestor ape.Evacuarea se face cu pompe electrice de mare putere care,apropos de ideea folosirii apei calde din mina pentru energie,cred ca s-ar consuma de 100 de ori mai multa energie pentru pomparea lor decat s-ar putea obtine din caldura degajata.LARGO AL FACTOTUMComentariu
-
Domnule florin, nu mi-ati spus daca minele au o singura intrare sau mai multe. Despre abataje nu cred ca are rost sa vorbim. Sa va explic cum vad eu treaba: presupun ca o mina are cel putin doua intrari care sint unite printr-o retea de galerii, intreaga mina se inunda pina la nivelul statului freatic, de aici pompele iau apa dintr-un put, o introduc in pompele de caldura si de aici, apa racita este introdusa intr-un alt put al aceleiasi mine. Am cautat documentatie si nu am gasit. Am gasit doar ce trebuie sa caut in continuare: Manualul inginerului minier de Popa Aron sau ceva similar. Regret ca nu am cunostinte in domeniu... si nici nu cunosc pe cineva care sa fi lucrat in domeniu mineritului.Comentariu
-
Postat în original de Adamescu IonDomnule florin, nu mi-ati spus daca minele au o singura intrare sau mai multe. Despre abataje nu cred ca are rost sa vorbim. Sa va explic cum vad eu treaba: presupun ca o mina are cel putin doua intrari care sint unite printr-o retea de galerii, intreaga mina se inunda pina la nivelul statului freatic, de aici pompele iau apa dintr-un put, o introduc in pompele de caldura si de aici, apa racita este introdusa intr-un alt put al aceleiasi mine. Am cautat documentatie si nu am gasit. Am gasit doar ce trebuie sa caut in continuare: Manualul inginerului minier de Popa Aron sau ceva similar. Regret ca nu am cunostinte in domeniu... si nici nu cunosc pe cineva care sa fi lucrat in domeniu mineritului.
In ceea ce priveste sistemul imaginat de dvs.,cred ca problema-cheie este ca nu are cine (sau mai exact ce anume) sa incalzeasca apa.Carbunele se incalzeste doar atunci cand apare fenomenul de autoaprindere,cauzat de o exploatare necorespunzatoare,iar una din metodele de eliminare a acestor "focuri endogene" este si folosirea apei.Asadar,introducem apa in subteran intr-un zacamant care se presupune ca ar fi cuprins de un foc endogen si astfel...il racim Atunci cum mai incalzim cu acea apa casele de la suprafataLARGO AL FACTOTUMComentariu
-
Domnule florin, m-ati prins... trebuie sa recunosc ca mi-am pierdut timpul imaginindu-mi... ceea ce altii au gindit cu mult inaintea mea! Deci, va trebui sa incerc sa va explic cum functioneaza... roata... Domnule florin, apa este incalzita de caldura pamintului, nu de un foc imens rezultat in urma arderii carbunelui. In continuare, dupa pompare la suprafata, apa este sleita, racita, golita de caldura de un mecanism care functioneaza pe acelasi principiu cu cel de la frigider sau aer conditionat... In continuare apa racita se introduce din nou in pamint (mina) prin alt put (posibil de aeraj) pentru a se incalzii din nou, iar caldura rezultata este trimisa in casele celor din imprejurimi. Este acelasi principiu care se aplica la incalzirea locuintelor, cu pompe geotermale dar, la scara mai mare. Daca nici acum nu ati inteles, o sa incep cu manualul de fizica de liceu: termotehnica. Popa Aron, mi-a sarit in ochi pentru ca este un nume deosebit si ma bucur ca am ales bine, titlul cartii a fost factorul decisiv.Comentariu
-
Domnule Adamescu,va multumesc pentru lamuriri si va spun ca acest sistem imi este cat se poate de clar si cunoscut.Problema pe care am vrut eu s-o subliniez este aceea ca,cel putin in cazul Vaii Jiului,acea "caldura emanata din pamant" nu prea exista.Am incercat sa va arat ca stratele de carbuni (si folosesc cuvantul "strate" si nu "straturi",cum e in dictionar pentru ca este impamantenit in limbajul specific mineritului) din Valea Jiului nu se incalzesc decat atunci cand apar focurile endogene.Daca (din fericire!) aceste focuri nu apar,carbunele nu este fierbinte,nici macar cald,asa ca nu putem vorbi de principiul enuntat de dvs.Banuiesc ca,in cazul minei dezafectate din Olanda mentionat in articolul de la care a pornit tot acest dialog al nostru (si apropos,abia acum am observat ca suntem in sectiunea de "lumina si instalatii electrice";sper ca dl.moderator sa nu se supere ca dialogam oarecum "off-topic" si sa ne trimita ca pedeapsa sa furnizam niste lumina direct dand la lopata la carbune,ca nu-i deloc placut ),pe langa existenta unui zacamant cvasi-epuizat,poate mai exista si alte conditii de natura geologica ce nu se intalnesc la noi,conditii care permit existenta si functionarea unui astfel de sistem.As privi insa articolul cu pricina oarecum circumspect,si asta din cateva motive:
1.cand e vorba despre minerit,reporterii,atat de la tele,cat si din presa scrisa,habar n-au pe ce lume traiesc (si v-o spun asta cu toata seriozitatea,am auzit atatea "elucubratii" si fantasmagorii pe seama mineritului,ca m-am ingrozit de ignoranta lor),asa ca e posibil ca sistemul descris de ei sa fie cu totul altceva decat a aparut in ziar,caz in care noi aici "vorbim discutii";
2.Imi amintesc ca prin anul 1992,un reputat om de presa anunta tot poporul ca s-a descoperit gaina care face pui vii.S-ar putea ca si aceasta instalatie de incalzire geotermala sa fie tot vreo struto-camila din asta;
3.Mi-e teama ca aceasta stire sa nu fie similara stirilor cu (de-acum celebrii) "cercetatori britanici"care in fiecare zi mai descopera cate ceva trasnit doar ca sa dea de citit la "bobor",asa ca pe langa vreo stire care arata ca ,de exemplu ,s-a descoperit ca barbatii care poarta chiloti roz vor deveni impotenti la o varsta mai mica decat cei care poarta chiloti albi ,pot sa descopere si energia termica din mina parasita.Lasand la o parte gluma,cred ca ar trebui sa luam in considerare si aceste ipoteze.
Va ramasesem dator cu o informatie despre cate iesiri are o mina.Ei bine,o mina nu poate exista daca nu are cel putin 2 iesiri la suprafata pentru ca nu s-ar putea face aerajul : trebuie sa existe o cale pe unde se introduce aerul proaspat si o alta cale pe unde se evacueaza aerul viciat.Existenta a doua cai de evacuare este necesara si din motive de securitate a personalului si sa stiti ca toate lucrarile miniere (plecand din rampa putului de extractie si pana la cel mai indepartat abataj) au doua cai de evacuare.De obicei insa minele au mai multe legaturi cu suprafata : cel putin doua puturi de extractie,puturi de aeraj,suitori de aeraj,galerii de coasta,etc.LARGO AL FACTOTUMComentariu
-
Comentariu