Va invit la o discutie legata de standarde si masuratori, perceperea zgomotului si a vibratiilor, modelele fizice utilizate.
1.totalul de absortie dat de acest test este 57 dB.
α=1-ρ=δ+τ
unde
α=coefficient de absorbtie
ρ=coefficient de reflexive
δ=coefficient de disipare acustica
τ= coefficient de transmisie acustica
Asadar : cind o unda intilneste un perete o parte se reflecta si o parte se absoarbe. impreuna aceste fractii dau unitatea iar fractia absorbita se compune din : unde disipate urmare a unor efecte ca (frecarea interna, conductivitate termica) respectiv unde transmise.
totalul absortiei este media aritmetica a absortiei, in decibeli, masurata pe fiecare frecventa in parte .daca ar fi sa facem asa ar iesi sub 10 decibeli.
De ce ar iesi sub 10 decibeli?Pentru ca atata poate vata.
De asemenea cum puteti aduce in discutie o medie aritmetica cind vorbiti de valori logaritmice??? Va rog sa verificati metodologia de calcul inainte de a face afirmatii legate de aceasta.
Pentru a evalua rezultatele masuratorilor conform ISO 140-3,4,5,9,10, in benzi de 1/3 octava sau in benzi de 1 octava se deplaseaza curba de referinta in trepte de 1dB fata de currba masurata pina cind suma abaterilor nefavorabile este cea mai mare dar nu mai mare de 32dB la 1/3 octava respectiv 10dB la masurarea in 1 octava
Sa aruncam o privire mai de aproape la grafic si ce vedem?graficul incepe de la 20 dB.Mega lol.Corect este cum am scris eu cu rosu.
Asadar NU nu interpretati (datorita lipsei de cunostiinte sau cu rea intentie) in mod eronat documente oficiale.Gasiti va rog atasat un test de la un alt institut de data aceasta din Austria Viena cu acelasi mod de prezentare a datelor.
Astept comentatiile dumneavoastra si eventual scuzele legate de acest pasaj...
Pentru ca viteza sunetului este de 315.72 m/s la -25 si de 351.96 m/s la +35 de grade.Si asta ne da peste cap cu inca cativa decibeli.
In testul de mai sus lipseste impedanta acustica Z si densitatea aerului.Fara astea nu se masoara nimic.
1. NU se testeaza un material abosorbant ci izolatia unei structuri
2. Testarea se face la temperatura camerei si sunt indicate datele despre umiditate si temperatura.
3. Cunoasteti cazuri de case unde teperatura interioara variaza intre -25 si 35 grade?
4. Impedanta si densitatea aerului - observ ca ati calculat aceste valori pentru aer uscat.Pentru cel umed folositi formula c aer uscat*(1+0.16F/p).
5 Informatiile - in nici unul din testele pe care le-am vazut (de izolare fonica) nu am vazut explicit aceste valori deoarece ele pot fi calculate pe baza indicatiilor din test.
Asadar argumentatia legata de diferentele de temperatura - cu parere de rau nu sta in picioare.
Vrei sa izolam si celelalte frecvente.ce facem?mai bagam inca un rand de vata fortat?mai ingrosam peretele ca sa ajungem la o densitate de bun simt?
125Hz:35dB, 250Hz=49 dB, 500Hz=58dB, 1000Hz=65dB si asa mai departe. Valorile individuale sunt trecute in tabelul din stinga. E suficient sa le cititi...
Daca la asta adaug comportamentul urechii umane o sa am, surpriza, un raspuns cit de poate de liniar....
o alta problema importanta este grosime la gare are aceasta densitate.Ideal este sa ai densitate mare la grosime minima.
Asta nu pot eu sa pricep de ce se tot bate apa in pio cu vata cand ea nu este izolator fonic in nici un fel de perete,inclus in cele cu 1000 de straturi de rigips.un izolator fonic este izolator fonica de sine statator .fara alte ajutoare
Prim urmare :
Atenuarea unelor acustice la deplasarea printr-un mediu se face datorita :
-frecarea interioara datorita viscozitatii mediului
-conductibilitatea termica a mediului
-radiatia caldurii
Dintre aceste pentru gaze relevant in cazul nostru deoarece vorbim de materiale cu un inalt continut de aer este viscozitatea mediului care depinde in ultima instanta de raportul :
viscozitate /impedanta = viscozitate/ ( viteza de deplasare a sunetului in mediu x densitatea)
De aici 2 intrebari:
cum variaza viteza sunetului si in materialul pe care in comercializati in functie de densitate.
cum variata viscozitatea materialului in functie de cresterea de densitate.
Nu as vrea sa cred ca promovati exclusiv densitatea ca raspuns doar pentru ca un material mai dens contine mai multa materie prima si implicit costa mai scump...
- De cind insertia de material cu proprietati fonoabsorbante intr-o incinta amplifica sunetul? Atentie ca va contraziceti... - Presupun ca vorbiti despre un perete cu urmatoarea structura 2*gips carton de 12,5 mm; 100mm vata minerala; 2*gips carton de 12,5 mm in total 150mm
-In acest caz Indicele de izolare fonica la zgomot aerian pt structura : 58dB as spune eu un indice de izolare bun si fara nici o legatura cu afirmatia dumneavoastra despre aplificare....
Legat de afirmatiile dumneavoastra privind pregatirea mea tehnica imi rezerv dreptul de a nu comenta.
Legat the consideratiile privind departamentele de cercetare voi face insa citeva comentati.
- Cind faceti referire la capacitatea de cercetare a unei companii, verificati in prealabil despre ce companie este vorba.
In concluzie - materialul promovat de dumneavoastra nu face izolatie de unul singur...
Se poate sa vedem un test oficial realizat la un laborator de specialitate?
Daca adaug un material de 5mm se intimpla ce? Scade frecventa cui? Frecventa de rezonanta a sistemului? Frecventa critica a sistemului? Se intimpla ce la 30Hz?
Valoarea 'dublarea absorbtiei' nu exista in nici un standard sau normativ. Vorbim dB.
Ne puteti prezenta un test clar care sa ne indice intr-un interval de frecvente ce izolatie fonica are sistemul.
Gasiti link-ul catre normativul de proiectare la zgomot din Romania www. bicau.ro/static/legislatie/normativ_zgomot.pdf.
La pagina 17 gasiti 'evaluarea absorbtiei fonice' - utilizata atunci cind proiectez sali de opera sau cinema si nu vreau sa aud inauntru cu ecou.
Fie faceti confuzie ( una grava) intre absorbtie si izolatie fie nu doriti sa comunicati datele...
Ultimul comentariu:
Vorbeam mai devreme de sisteme de tip masa-arc-masa. Adica gips carton, material poros, gips carton. Aceiasi solutie pe care o promovati si dumneavoastra.
exista mai multe modele matematice care definesc comportamentul acestor sisteme in cazul materialelor poroase:
-Biot–Allard (J. Allard, Propagation of sound in porous media. Elsevier Applied Science, 1993.)
-Morse and Ingard (P. M. Morse and K. U. Ingard, Theoretical Acoustics. Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1986
Un astfel de model simplificat gasiti si in Acustica tehnica, Enescu, Magheti, Sirbu, editura ICPE 98
Modelul ia in calcul influenta :
- frecventei de rezonanta a sistemului
-frecventa sunetului
- impedanta mediului de deplasare
- masa celor doua placi de gips carton
- distanta dintre acestea
Intotdeauna densitatea de care mentionati este legata de viteza de deplasare a sunetului in mediul respectiv.
Modelele mai avansate introduc in locul densitatii viscozitatea si rezistivitatea la flux de aer, asadar lucrurile sunt putin mai complicate decit 'mai dens e mai bun'
Cu stima
Golumbeanu
Comentariu