Blocurile au ajuns radiatoare

Consumul energetic al blocurilor din Romania este cu 77% peste media europeana si de opt ori mai mare decit cel acceptat drept standard energetic pentru constructiile noi in UE.

 

Datele prezentate ieri de Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania (AAEC) arata o situatie dificila in care se gasesc cladirile noastre si, in special, blocurile.

 

Anual, se consuma in Romania 17,07 milioane gigacaloria pentru incalzire si 14,55 milioane gigacaloria pentru apa calda, a declarat ieri Emilia Cerna-Mladin, presedinte AAEC, la seminarul „MEDIAFAX Talks about Buildings“, organizat de agentia MEDIAFAX.

 

Luind in calcul un consum energetic specific de 390 kWh/metru patrat pe an, care este de aproape opt ori mai mare decit valoarea de 50 kWh/metru patrat, barem practicat in prezent in UE, rezulta ca pierderea energetica din Romania este de aproape 800 de milioane de euro. Daca raportarea se face la media europeana a cladirilor vechi cu pierderi termice, de 220 kWh/metru patrat pe an, risipa din Romania se poate estima la 392 de milioane de euro, luind in calcul un pret al gigacaloriei de 100 RON. Cifrele se refera doar la blocurile de locuinte din Romania, unde de altfel situatia este critica, spun auditorii. „Doar 12% din energia termica de la sursa sint utilizate efectiv pentru confortul termic“, apreciaza presedintele AAEC, adaugind ca „60% dintre blocuri necesita reabilitare“.

 

 

Desi desfasurarea lucrarilor de reabilitare ar duce la economii considerabile, programul guvernamental dedicat acestora se misca foarte incet. Daca oficialii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Locuintei afirma ca s-au inregistrat progrese semnificative in ultimii doi ani (desi in Capitala, spre exemplu, nu exista un bloc reabilitat prin contributia vreunei primarii), reprezentantii proprietarilor spun ca programul e blocat ca urmare a faptului ca a fost conceput propagandistic, politic, fara o sustinere financiara. Pentru reabilitarea unei garsoniere, proprietarul acesteia suporta 33% din costuri (restul fiind asigurat de bugetul de stat si de primarii), adica 700 de euro. In cazul unui apartament de doua camere, costul care revine proprietarului este de 1.200 de euro si de 1.400 de euro pentru locuinta de trei camere. Costurile ridicate determina proprietarii sa afirme ca este necesara implicarea sistemului bancar. „In acest lant, aspectul financiar-bancar este ignorat. Nici o banca nu are un produs pentru aceasta activitate“, spune Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari din Romania. „Nimeni nu o sa scoata 40-60 de milioane de euro din buzunar. Ar trebui sa-i suporte banca (n.red. - prin credit), iar apoi sa plateasca cetateanul din economii“, adauga acesta.

 

Solutia este impartasita si de Bogdan Sosoaca, director executiv in Primaria Generala a Municipiului Bucuresti.

 

„Vom propune Ministerului Transporturilor un proiect in care sa se prevada pentru populatie o esalonare pe cinci-zece ani a platilor pentru reabilitare, proprietarii nefiind obligati astfel sa plateasca in timpul executiei reale. Statul ar urma sa plateasca integral, cetatenii urmind sa achite ulterior plata lucrarilor“, a declarat acesta.

 

Sursa: Cotidianul