Eficiența energetică a casei: 5 idei din raportul ONU

Casa noastra si clima planetei. Cinci decizii care vor conta mai mult decat credem

23 octombrie, 2026

Un nou raport ONU avertizează că lumea pierde cursa reducerii emisiilor. Ce ar trebui să înțeleagă proprietarii de case din România?

O centrală termică pe gaz, un aparat de aer condiționat, un frigider sau câteva tone de beton. Privite separat, par lucruri obișnuite. Împreună, ele fac parte dintr-o problemă climatică mult mai mare.

Imaginea unui acoperis cu ferestre de mansarda si panouri solare

Sursa foto: Pixabay

Raportul Emissions Gap Report 2026 – The Point of Return, publicat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), transmite un avertisment: limitarea încălzirii globale la 1,5°C, fără o reducere semnificativă a emisiilor, nu mai este posibilă.

Pentru a limita amploarea acestei depășiri și a reveni la 1,5°C până la sfârșitul secolului, scenariul analizat presupune reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de seră cu 45% până în 2035, raportat la 2025.

Pentru sectorul clădirilor, ținta indicativă este și mai severă: reducerea cu cel puțin 80% a emisiilor de CO₂ până în 2040, inclusiv a celor asociate cu electricitatea consumată.

Nu este o obligație impusă fiecărui proprietar, ci un reper global pentru transformarea sectorului.

Ce înseamnă aceasta, în practică?

1. O casă eficientă începe cu ceea ce nu consumă

Prima întrebare nu este ce centrală cumpărăm, ci câtă energie pierde clădirea.

Izolația termică, ferestrele performante, eliminarea punților termice, etanșeitatea și ventilarea corect proiectată pot reduce necesarul de încălzire și răcire.

UNEP insistă asupra accelerării eficienței energetice. Pentru proprietari, traducerea este simplă: înainte de a investi într-un echipament mai puternic, merită redus necesarul energetic al casei.

2. Centrala termică pe gaz va trebui privită și din perspectiva viitorului energetic

Raportul susține tranziția dinspre combustibilii fosili și accelerarea electrificării. Pompele de căldură sunt menționate explicit printre tehnologiile care pot îmbunătăți eficiența energetică.

Asta nu înseamnă că ONU cere schimbarea imediată a tuturor centralelor pe gaz.

Înseamnă însă că, la construirea unei case noi sau în momentul modernizării instalației de încălzire, merită comparate soluțiile nu doar după prețul inițial, ci și după consum, emisii, costuri de exploatare și durata de viață.

O investiție făcută astăzi va influența consumul locuinței pentru următorii 15–20 de ani.

3. Aerul condiționat și frigiderul au două amprente climatice

Prima este energia electrică utilizată. A doua poate proveni din agenții frigorifici, în cazul pierderilor în atmosferă.

Raportul UNEP arată că emisiile de gaze fluorurate (F-gases), categorie care include anumiți agenți frigorifici, au crescut în 2025.

Pentru consumatori, concluzia practică este să urmărească eficiența energetică, tipul agentului frigorific, instalarea corectă și întreținerea echipamentelor.

Un aparat eficient, dimensionat corect și întreținut corespunzător poate reprezenta o alegere mai bună decât unul cumpărat exclusiv după preț.

4. Materialele din care construim au deja o istorie a emisiilor

O locuință consumă resurse înainte ca proprietarul să primească cheia.

Producția cimentului, a oțelului și a altor materiale industriale contribuie la emisiile globale. Raportul identifică decarbonizarea industriei drept o componentă esențială a tranziției climatice.

De aici rezultă o întrebare pentru investitori, arhitecți și constructori: putem proiecta și construi cu mai puține materiale, fără a compromite siguranța, durabilitatea și confortul?

Utilizarea eficientă a materialelor, evaluarea amprentei lor de carbon și renovarea clădirilor existente, atunci când este justificată, merită să devină criterii obișnuite de proiectare.

5. Casa viitorului nu va fi doar consumator de energie

Raportul evidențiază dezvoltarea rapidă a energiei solare și eoliene, dar avertizează că ritmul transformării trebuie accelerat.

Pentru un proprietar de casă, panourile fotovoltaice, monitorizarea consumului și gestionarea inteligentă a echipamentelor pot reprezenta soluții concrete.

Totuși, instalarea unor panouri nu compensează automat o clădire ineficientă energetic.

Ordinea investițiilor contează: reducerea necesarului, echipamente eficiente, apoi producerea și utilizarea unei energii cu emisii mai mici.

Concluzia? Nu avem nevoie doar de case mai „verzi”, ci de case mai bine gândite.

Raportul ONU nu conține o listă de cumpărături pentru proprietarii de locuințe. El stabilește direcții și repere pentru economii și sectoare întregi.

Transformarea lor în rezultate depinde de politici publice, industrie, proiectanți, constructori și, în cele din urmă, de deciziile consumatorilor.

O casă bine proiectată nu va rezolva singură criza climatică. Dar o casă construită greșit ne poate obliga să plătim, energetic și financiar, pentru aceeași greșeală timp de decenii.

Poate că adevărata întrebare nu mai este cât costă să construim o casă, ci cât ne va costa să o folosim în următorii 30 de ani.

Explicație. Graficul 5.6, pe care-l veți găsi la pagina tipărită 48 a raportului, arată cât de mare este distanța dintre evoluția anticipată în condițiile politicilor actuale și reducerile necesare pentru clădiri ... acesta merită să fie obiectul unui alt articol.

Călin Diaconu
Project Manager – Misiunea Casa