Fundatia casei (II) - Saparea, turnarea si aramarea fundatiei

In primul episod al serialului dedicat fundatiei casei am vorbit despre lucrarile pregatitoare. Acum a venit momentul sa continuam discutia, urmatorul pas este construirea fundatiei. Asadar, episodul 2 al acestui serial de 3 articole.

Saparea fundatiei

Exista doua moduri in care poate fi sapata fundatia:

a) Sapatura generala - aceasta este folosita de obicei pentru constructii mari sau pentru casele cu demisol si subsol. Acest gen de sapatura se executa cu un buldoexacavator.

b) Sapatura cu santuri - este cel mai des folosita pentru constructia caselor.

Santurile trebuie sapate in functie de directia axelor deja trasate, la adancimea stabilita in proiect. In cazul in care adancimea santurilor depaseste doi metri, va trebui sa fie sprijinite malurile cu suporturi din metal sau lemn pentru a nu exista pericol de surpare. De obicei santurile sunt suficiente pentru a cofra betonul pe care il vei turna. Cand incepi saparea santurilor, tine cont de faptul ca betonul trebuie turnat pe pamant uscat si cat mai repede posibil, ca sa previi prabusirea malurilor, in special in cazul unor ploi abundente. Pentru cei care doresc executia lucrarilor in mod optim, recomandam saparea ultimilor 10 cm chiar inainte de turnarea betonului.

Turnarea fundatiei

In santurile sapate vei turna primul strat de beton (circa 5cm), care are scopul de a elimina orice neregularitate a terenului si sa asigure un suport corect pentru amplasarea armaturilor si cofrajului. Tot pe acest strat de beton vom monta si stalpii fundatiei. Pentru turnarea fundatiei este recomandat sa folosesti beton de tip C12/15 sau C16/20 care este mult mai rezistent.

Betonul este obtinut prin amestecarea cimentului cu apa si agregatele (sorturi de nisip si pietris de diverse marimi si in proportii bine stabilite). Poti alege sa pregatesti singur betonul cu ajutorul unei betoniere sau il poti aduce dintr-o statie de betoane. In cazul in care optezi pentru a doua varianta, betonul va fi turnat in santuri direct din vehicul sau cu ajutorul pompei de beton. Utilizarea unui beton preparat la betoniera nu este o solutie recomandata pentru ca procesul dureaza mai mult, fiind limitat de capacitatea mica a betonierei si timpului de preparare a fiecarei transe. In acelasi timp o reteta de beton la betoniera nu poate avea aceeasi calitate ca un beton de statie.

Armarea fundatiei

Armarea fundatiei asigura rezistenta structurii pe care o vei construi ulterior, asa ca este important sa o realizezi in mod corect.

Prima parte a fundatiei este reprezentata de talpa fundatiei (armata), turnata pe betonul de egalizare. Ulterior se trece la realizarea armaturilor, care sunt construite din mai multe bare din otel beton PC 52 legate intre ele cu rame de tip etrieri, din otel beton OB 37. Distanta minima dintre armaturi trebuie sa fie de 10 cm si distanta maxima de 25 cm. Tot in aceasta etapa vei monta si armatura stalpilor de rezistenta. Acestea sunt formate din bare verticale cu etrieri, iar in partea de sus stalpii sunt uniti cu o centura de armatura realizata in mod similar.

In general, pentru constructia armaturilor se folosesc mai multe materiale, iar acestea pot fi:

• Armaturi OB - acest material este un tip de otel beton care are o rezistenta la rupere de 37, motiv pentru care este regasit sub denumirea de OB 37. Poate fi gasit sub forma de bare sau de colac si este folosit la realizarea etrierilor, mai ales ca nu are striatii la suprafata. Armaturile OB au un diametru de 6 sau 8 mm.
• Armaturi PC - cel mai folosit material este cel cu rezistenta la rupere 52, care se regaseste sub denumirea de PC 52. PC este un material cu rezistenta mare la rupere si este realizat dintr-un otel cu profil laminat la cald. Barele au o grosime cuprinsa intre 8 si 20 mm, iar striatiile de pe suprafata barelor ofera mai multa aderenta a betonului. Mai poate fi gasit si in variantele PC 60 si PC 90.
• Plase sudate - aceste plase pot fi de tip STNB (sarma trasa neteda pentru beton) sau STPB (sarma trasa profilata pentru beton), iar cea din urma prezinta striatii la suprafata. Grosimea plasei poate varia intre 4 si 10 mm si au o rezistenta asemanatoare cu armaturile de tip PC52.

Cofrarea fundatiei

In aceasta etapa fundatia va fi ridicata deasupra solului si reprezinta, de fapt, soclul casei. In cazul in care ai sapat santuri pentru turnarea fundatiei, malurile de pamant au tinut locul cofrajelor de lemn pentru betonul turnat.

Ca sa ridici fundatia peste nivelul solului va trebui sa realizezi cofraje pentru sustinerea betonului. Cofrajele sunt de obicei din lemn (scandura de brad cu grosime de 22-25 mm, placaje sau placi de cofraje speciale) si asigura inchiderea perimetrului in care va fi turnat betonul. Vei avea nevoie si de elemente de sustinere, formate din tarusi dreptunghiulari si proptele sau scanduri de sprijin, asezate oblic. Pentru palcile de cofrare dedicate exista cleme speciale ce unesc cele doua laturi si le rigidizeaza, astfel ca o parte din cleme se pierd in betonul turnat.

Pentru decofrarea mai usoara dupa intarirea betonului, este necesar sa uzi cofrajul inainte sa torni betonul.

Va urma!

Citeste si: Fundatia casei (I) – Lucrari pregatitoare