In sase ani am reabilitat termic 20 de blocuri - 11 octombrie 2010

Badila: De la inceputul programului in 2002 pana in 2008 in toata tara au fost reabilitate termic doar 20 de blocuri

 

In 2009 s-au reabilitat ceva mai multe cladiri, insa in 2010 fondurile de la buget au fost reduse

 

"Alte tari au investit mult in acest program pe timp de criza, iar efectele au fost vizibile in intreaga economie''

 

Romania nu sta prea bine la capitolul reabilitare termica, din moment ce programul a fost demarat inca de acum 8 ani, iar cu rezultatele nu prea ne putem lauda. Potrivit presedintelui Asociatiei tMA-RO, Adrian Badila, programul de reabilitare termica a cladirilor din Romania a inceput inca din 2002, insa efectele s-au resimitit mult mai tarziu, drept dovada fiind si faptul ca din 2002 pana in 2008, cand a fost modificata legea, au fost reabilitate termic doar 20 de blocuri in toata tara.

Potrivit Raportului de Cercetare si Analiza privind Programul de Reabilitare Termica a Cladirilor in Romania, lansat in cadrul conferintei nationale "Eficienta Programului de Reabilitare Termica a Cladirilor in Romania", programul ar fi trebuit sa demareze in 2002, dar a avut efecte practice abia atunci cand legislatia a fost imbunatatita si au fost alocate resurse financiare considerabile, in 2008. Cu toate acestea, "2009 a fost un an in care s-a reabilitat termic foarte mult, urmand ca in 2010 fondurile de la buget sa scada foarte mult. Intre timp a aparut si Ordonanta care da posibilitatea asociatiilor de proprietari de a lua un credit pentru reabilitarea cladirilor'', a declarat pentru Curierul National Adrian Badila, presedintele Asociatiei tMA-RO.

 

"Pana in 2008 programul a fost complet ineficient''

 

Pe de alta parte, din raport mai reiese ca nu exista pana acum o evaluare reala a efectelor programului si, din cercetarile Asociatiei cu reprezentanti ai asociatiilor de proprietari si ai autoritatilor locale, efectele reabilitarii termice in reducerea facturilor de energie ale populatiei sunt foarte mici comparativ cu investitiile. "Practic, pana in 2008 programul de reabilitare termica a fost complet ineficient'', a tinut sa sublinieze Badila.

O alta concluzie a raportului este ca Programul nu a beneficiat de o programare financiara multianuala, problema invocata si de presedintele Asociatiei. "Situatia actuala este evidenta in acest sens: anul 2009 a adus investitii mari intr-o perioada redusa de timp, fara a se lua in calcul anii urmatori. Tot din punct de vedere financiar, nu este foarte clar cum vor functiona cele doua norme legate de posibilitatile de finantare ale reabilitarii termice pe viitor. Pe de o parte, se pastreaza ordonanta de urgenta nr. 18/2009 care prevede reabilitarea din bugete publice in proportie de 80% si posibilitatea ca autoritatea locala sa acopere si costurile aferente asociatiilor de proprietari (20%), dar Guvernul sustine ca nu mai exista fonduri alocate pentru acest sistem. De asemenea, ordonanta 69/2010 prevede ca asociatiile de proprietari, dar si detinatorii de locuinte individuale, au posibilitatea sa isi reabiliteze termic locuintele exclusiv din bani proprii, cu ajutorul creditelor garantate de stat, acesta suportand si dobanda aferenta'', mai reiese din raport.

 

Factura la intretinere poate scadea cu 40%

 

In acelasi timp, Badila a atras atentia asupra faptului ca daca in Romania au fost diminuate resursele acordate programului de reabilitare termica, alte state au acordat o mare importanta acestui program ale carui efecte s-au facut vizibile in intreaga economie. "Alte tari au investit mult in acest program pe timp de criza, spre deosebire de noi, iar efectele au fost vizibile. In primul rand a crescut eficienta energetica in cladiri, a crescut confortul la locul de munca, precum si o scadere a pretului la facturi. O astfel de reabilitare poate sa scada teoretic costul facturilor cu pana la 40%. La noi este si o problema de educatie in ceea ce priveste eficienta energetica, insa acest lucru depinde de oras si de constientizarea importantei si necesitatii acesteia la nivel local'', ne-a mai declarat presedintele Asociatiei tMA-RO.

Un alt aspect avut in vedere in ceea ce priveste acest program se refera la creditele bancare utilizate pentru reabilitarea termica. Conferinta a reliefat faptul ca aparitia ordonantei care prevede sustinerea lucrarilor de reabilitare termica exclusiv prin credite bancare este nepotrivita si nu incurajeaza utilizarea acestui program in orasele unde au fost deja reabilitate cladiri din bani publici, in proportie de 70% pana la 100% in ultimii ani sau unde pretul gigacaloriei este subventionat puternic de autoritatea publica. "Scepticismul este cu atat mai mare cu cat nu exista un calcul clar al efectelor lucrarilor de reabilitare realizate pana acum'', au atras atentia specialistii prezenti la eveniment. Nu in ultimul rand, o concluzie importanta a conferintei a fost ca, daca eficienta energetica are cel mai mare potential de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in Romania, instabilitatea legislatiei si incapacitatea autoritatilor centrale de a realiza o planificare multianuala a investitiilor in acest sens este o piedica foarte greu de surmontat in reducerea consumului inutil si a emisiilor.

 

Alte disfunctionalitati ale programului:

- implicare aproape inexistenta a asociatiilor de proprietari din program in luarea deciziilor;

- lipsa unei colaborari efective intre factorii de decizie la nivel central si local in corelarea eforturilor pentru implementarea programului de reabilitare termica a cladirilor;

- lipsa unor standarde de cost in domeniu, cu impact negativ asupra credibilitatii programului;

- incertitudine in asigurarea la timp a fondurilor pentru decontarea lucrarilor efectuate de firme;

- prevederi neclare ale legislatiei, cu potential mare de risc de coruptie in implementare;

- insuficienta cultura energetica a cetatenilor, care nu inteleg ca isi pot recupera investitia in timp;

- lipsa unui program coerent de educare a populatiei in vederea utilizarii eficiente a energiei in cladiri;

- grad scazut de incredere a populatiei in autoritatile publice.

Sursa: Raportul tMA-RO

 

Sursa: Curierul national