Vacanta la Monte Carlo

Micul oras dintre Alpi si Mediterana este privit ca etalon al calitatii in domeniul turismului de lux si al resedintelor private. Cele mai pretentioase hoteluri se insira de-a lungul marii, pentru a primi turisti veniti uneori cu yachturile, de prin toate colturile lumii. Proprietarii de vile sau apartamente cunosc, poate mai clar decat orice, importanta preciziei unui cadastru bine facut, deoarece fiecare zecime de metro patrat ridica cu mult valoarea locatiei. Nicaieri pe glob nu se intalneste o densitate a locuirii atat de mare. Doar Vaticanul se poate „mandri“ ca este mai mic decat principatul Monaco. Acest teritoriu ce se invecineaza cu Franta, avand deschidere la Mediterana, a fost ideal pentru un popor decis sa locuiasca parca agatat de munte, deasupra apei, pentru a fi gazda unui numar foarte mare de turisti. Au fost ajutati nu doar de peisaj, ci si de clima insorita, subtropicala (partial oceanica), caracterizata de o temperatura minima medie, in ianuarie, de 8 grade C. In prezent, numele Monaco – Monte Carlo sunt cele care atrag, pentru ca sonoritatea lor a devenit celebra in toata lumea. Statul a promovat intens acest „brand“, iar mai departe s-a angajat sa asigure incantarea oricarei persoane ce ajunge in acest loc privilegiat din sud-vestul Europei. Cazinoul este, de departe, prima atractie; apoi – portul pentru yachturile de lux sau pentru navele de croaziera, circuitul de Formula 1, muzeul oceanografic cu acvariu, cluburile de sport, plajele, noul stadion, gradinile exotice, gradina japoneza, orasul vechi, salile de conferinta, spatiile comerciale si multe altele.

Arta sistematizarii

Standardele sunt atat de ridicate, incat par cel putin excentrice vizitatorilor aflati in trecere prin principatul Monaco. Bariere nu exista – trecerea este libera, dar sederea aici poate deveni o adevarata aventura financiara. Nici nu se putea altfel in acest loc care a pastrat din zestrea natural doar configuratia terenului stancos si oglinda de apa. Monte Carlo exceleaza prin gradul avansat de sistematizare urbana. Pe un teritoriu asa de mic, de numai cativa kmp, traiesc 32.000 locuitori, iar annual numarul de turisti se ridica la 1.500.000. Pentru a face fata cerintelor extrem de ridicate de spatiu si a adaposti toate facilitatile edilitare (inclusiv drumuri, cale ferata, gara, ascensoare publice etc), muntele a fost sapat, iar din mare au fost preluate, incet-incet, mici spatii, la inceput pentru port, iar in prezent pentru ansambluri rezidentiale si spatii publice. Terenul stancos reprezinta un avantaj, deoarece permite construirea cladirilor inalte, in special a blocurilor de locuinte, ce uneori ajung la 25-30 etaje, foarte apropiate, fara a se deranja stabilitatea generala a terenului. Intreg orasul este terasat, iar aliniamentele de cladiri se dispun paralel, de-a lungul marii, sub forma de trepte. La fel se ordoneaza si reteaua stradala, ce se prezinta ca niste siruri de bulevarde, uneori foarte apropiate unele de altele, dar separate pe verticala de distante apreciabile. Intreaga circulatie si fluxurile turistice sunt dirijate in modul acesta, paralel cu marea, iar trecerea de pe un nivel pe altul se face prin serpentine foarte stramte, aflate la capetele orasului sau doar in anumite puncte cheie. Pentru pietoni, este disponibil un sistem de pasaje, scari, tuneluri si ascensoare publice deosebit de eficiente.

Cuceritorii din epoca moderna

Marea a fost supusa unui tratament la fel de dur. Configuratia tarmurilor a fost modificata puternic prin construirea facilitatilor portuare, care, in prezent, se extind si mai mult in zona din fata cazinoului. Aici acosteaza sau raman de-a lungul anului unele dintre cele mai luxoase ambarcatiuni de pe glob. Ele servesc de multe ori drept resedinta pentru proprietari, care in felul acesta devin locuitori permanenti ai principatului, fara a detine aici, insa, o proprietate. De-a lungul timpului, s-au inregistrat toate transformarile pe care principatul, si mai exact orasul, le-a cunoscut. Incepand de la promontoriul Monaco, care avanseaza putin in Mediterana, inchizand doua golfuri pe marginile sale, s-au construit noi
vetre, nuclee ale aceluiasi oras, fiecare cu specificul si cu atractivitatea sa.

De 700 de ani...

Vechea populatie monegasca nu e majoritara, dar ocupa acum, la fel ca in trecut, acel cartier denumit Monaco-Ville, de unde se poate admira intregul oras. Acesta este adevaratul Monaco, cel care a luat fiinta in Antichitate, dintr-un trib liguric venit aici in cautare de conditii mai bune de trai, si care apoi a fost cucerit in 1297 de catre genovezul Francesco, intemeietorul dinastiei Grimaldi, una dintre cele mai vechi din Europa, care in 1997 si-a aniversat cei 700 de ani de existenta. La fel ca peste tot de-a lungul apei, lipsa de spatiu a impus crearea unei asezari foarte inghesuite, cu strazi intunecoase, uneori decupate direct din parterul cladirilor. In prezent, aceasta zona este prin excelenta una destinata plimbarilor, evenimentelor culturale, prin care turistii straini reusesc sa cunoasca acea parte a culturii pe care populatia monegasca incearca cu greu sa o pastreze.
In Monaco-Ville, la capatul dinspre mare, au fost construite cladirea Muzeului Oceanografic si acvariul, doua dintre atractiile esentiale ale principatului. Tot in zona aceasta este Palatul Principelui, o resedinta ramasa neschimbata de secole. Intreg promontoriul este inconjurat de o alee pietonala deosebit de pitoreasca. Aceasta urmareste marginea franjurata a stancii pe care s-a derulat o buna parte din istoria locurilor si este locul de unde se poate admira cel mai pur si mai pitoresc peisaj.

Intuitie princiara

Imediat la vest se intrevede, printre coroanele copacilor exotici si tulpinile groase ale cactusilor ce stau agatati pe stanca abrupta, cel mai nou cartier al orasului – Fontvieille. Acesta a aparut recent, pe un teren castigat din mare, in urma unui plan ambitios de dezvoltare inceput de fostul principe Rainier al III-lea. In felul acesta, principatul si-a marit suprafata cu aproape 40% si a reusit sa-si sporeasca considerabil facilitatile de spatiu locuibil. In Fontvieille s-au construit multe blocuri luxoase, noul stadion Louis al II-lea, renumitul centru comercial care cuprinde si institutii ale statului, un heliport si mai multe docuri pentru acostarea yachturilor. Adevaratul nucleu de dezvoltare al principatului Monaco se afla insa, in acea zona denumita Monte Carlo, al carei prim exponent este Cazinoul, celebru pe plan mondial.
Acesta a fost construit in 1863, la initiativa principelui Carol al III-lea, care a gandit drept mod de dezvoltare a principatului turismul si jocurile de noroc. In onoarea sa, numele de Monte Carlo a fost extins asupra intregului oras. Tot ansamblul ce se regaseste aici, cu gradinile din fata cazinoului si Auditoriumul Rainier al III-lea, reprezinta, de fapt, elementele de rasunet cu care micul oras-stat si-a facut cunoscut succesul in toata lumea. Istoria de sapte secole pe care familia Grimaldi a lasat-o in aceste locuri continua si astazi la fel de intens. Printre ultimele realizari de rasunet este amenajarea circuitului de Formula 1, direct pe strazile orasului. Cu ocazia acestui eveniment, se modifica circulatia unei bune parti a orasului pentru 2-3 saptamani. In spatele imaginii actuale pe care Monte Carlo si-a castigat-o, se afla o locatie privilegiata, un popor mic dar deosebit de intreprinzator, si o politica deopotriva conservatoire si inovativa.

Blocurile din Monte Carlo

Datorita paradisului fiscal promovat de conducerea principatului Monaco, acesta a devenit o mare atractie pentru persoanele cu castiguri mari, din toata lumea, care nu tin neaparat sa mai plateasca impozite. In felul acesta, orice spatiu locuibil, ce poate fi cumparat, devine mult cautat. Chiar daca este vorba doar de un mic apartament sau o garsoniera, acestea ajung la preturi fabuloase, de sute de mii de euro pentru cateva zeci de metri patrati. Afacerile imobiliare sunt stimulate insa foarte mult si de calitatea spatiului construit, iar cartierul rezidential Larvoto este exponentul acestei afaceri de succes.