Casele de bani gata

Proiecte cu personalitate, proiecte care emana siguranta, stabilitate si confort. Acestea sunt ideile expuse in toate pliantele de prezentare a noilor cartiere rezidentiale.

 

Insa lucrurile nu stau tocmai asa, viata in roz vazuta de administratorii de parcuri rezidentiale se schimba la o privire mai atenta.

 

Confortul caselor si al apartamentelor din parcurile rezidentiale este de cele mai multe ori pus in opozitie cu cel din apartamentele vechi, in care esti ingradit de spatiul mic pe care il ai la dispozitie si condamnat la claustrofobie. Cei 80 de metri patrati la care viseaza romanul mediu sa-i aiba ca spatiu locativ si care este media pentru locuintele din parcurile rezidentiale se dovedeste a fi insa un slogan.

 

Din suprafata apartamentului prezentata in pliante un procent important il reprezinta spatiile comune, cu peretii, tavanul, casa scarilor si sunt cazuri in care viitorii proprietari platesc si terenul de sub constructie in cota-parte. Dintr-o locuinta de 80 de metri patrati ajungi in final la concluzia ca suprafata utila pe care o poti folosi este de doar 68 de metri patrati, exact cat are si un apartament cu trei camere construit inainte de 1989. Iar daca spatiul nu mai face diferenta, pretul devine un detaliu esential. Daca pentru un apartament vechi cu trei camere platesti in jur de 70.000 de euro, pentru unul situat intr-un parc rezidential costul mediu este de 80.000 de euro, la care se adauga costurile aditionale, deloc modice. Lipsa de transparenta a constructorului si a agentului de vanzari poate face clientul sa ignore aceste "amanunte".

 

 

Cei de la Colliers International, agentii exclusivi pentru Central Park, ne-au asigurat ca "in suprafata apartamentului care apare in contract nu intra spatiile comune, acestea sunt alocate gratuit. Intra terasa apartamentului si peretii interiori, care reprezinta 10-15% din suprafata locuintei fara terasa". Pe de alta parte, Robert Teodorescu, directorul Departamentului Vanzari Rezidentiale din cadrul Regatta, ne-a informat ca in majoritatea cazurilor "spatiile comune cumparate ocupa 15%, iar spatiul util al locuintei - 85%. Spatiile comune se vand la jumatate din pretul metrului patrat al apartamentului. Deci, calculul este foarte simplu: spatiile comune inmultit cu 1/2 din pretul pe metru patrat al spatiului locuibil".

 

Sunt si exemple mai ingrijoratoare, cum este cel al Parcului rezidential Asmita Gardens, unde, dintr-un apartament de 128 de metri patrati, peste 40% sunt alocati spatiilor comune si terasei impresionante. Ion Radu Zilisteanu, presedintele companiilor Intermedias, ne indeamna la atentie sporita: "Cand iti dau pretul locuintei, administratorii parcurilor rezidentiale se refera la pretul pe metru patrat de constructie, dar la asta se adauga cota indiviza din spatiile comune, plus cota indiviza a terenului".

 

 

Daca doresti sa afli la cat te ajunge plata intretinerii lunare, te izbesti de cele mai multe ori de opacitatea agentilor de vanzari, care nu pot raspunde exact la o asemenea intrebare. Raspunsul la intrebarea: "Cat trebuie sa plateasca un client pentru paza si salubritate?" este unul ocolitor. Reprezentantii Central Park ne-au raspuns in felul urmator: "Complexul va avea doua intrari cu cabine de paza, unde va exista paza umana 24 de ore din 24. Probabil vor fi doua sau trei schimburi de paznici la fiecare intrare. Toate cheltuielile comune ale complexului (curatenie, paza, ingrijirea spatiilor verzi, iluminat alei, iluminat parcare subterana etc.) se vor imparti in mod egal la cele 454 de apartamente care fac parte din complex". Deci, ati aflat cat va costa, nu?

 

Pentru a afla un raspuns real, trebuie sa faci o munca de detectiv. Afli intr-un tarziu ca aceste costuri se ridica la circa 200 de euro lunar. "Problema este ca majoritatea celor care cumpara un astfel de apartament au facut un credit ipotecar si, pe langa rata lunara, se trezesc ca trebuie sa plateasca la intretinere si pana la 300 de euro, ceea ce ii ingroapa. Am cunostinte care si-au cumparat un apartament cu trei camere intr-un parc rezidential si platesc lunar intretinerea 1.000 de lei", povesteste Zilisteanu.

 

Aceste preturi nu reprezinta nicio stabilitate, ele cresc in functie de necesitatile parcului. Sunt, totusi, cazuri in care costurile cu intretinerea sunt putin mai reduse. In complexul rezidential Planorama, costurile cu intretinerea variaza intre 30 si 60 de euro lunar.

 

 

Daca la unele parcuri rezidentiale in pretul apartamentului este inclus si spatiul de parcare, de cele mai multe ori acesta trebuie luat separat. Si nu e ieftin deloc. In complexul rezidential Planorama, parcarea subterana va costa intre 9 si 10 mii de euro, si asta in cazul in care iti achizitionezi apartamentul din timp. Oferta este limitata. Aveti aproximativ o parcare la doua apartamente. In cazul in care aveti un musafir, in majoritatea parcurilor acesta trebuie sa-si gaseasca loc de parcare in imprejurimi. Asta in cazul in care complexul pe care l-ati ales nu beneficiaza doar de strazi de patru metri latime, pe care o masina parcata ar insemna blocarea circulatiei.

 

Majoritatea cartierelor rezidentiale ridicate in zona Pipera-Tunari sunt inghesuite si au strazi, pe care cu greu intra o masina. "Nu poti sa-ti construiesti o casa pe o strada de patru metri latime care nu ofera posibilitatea iesirii din zona", spune vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, Dorin Stefan, ale carui opinii au fost ignorate de majoritatea constructorilor din aceasta zona.

 

 

Ti-ai cumparat locuinta. Multi considera ca aici se opresc toate problemele. Ei bine, pentru unii abia incep. Proprietarii noilor apartamente din complexul Blue Village, construit de societatea Triumf Construct, si-au deschis deja un forum de discutii pe Internet, unde isi expun toate pataniile. Dupa ce au intrat in posesia apartamentelor cu o intarziere de o jumatate de an, au ajuns sa traiasca momente din celebrele povesti cu Pacala. Unul are usa prea mica, celalalt are geamul deplasat, la altii peretii nu permit suspendarea unor corpuri de mobilier si fiecare se ocupa de rezolvarea problemelor dupa cum il taie capul.

 

 

Ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely, ii sfatuieste pe nemultumiti sa apeleze la lege, singura aflata de partea lor. "Parcurile rezidentiale sunt construite de firme particulare si au legatura directa cu clientii. Nu le putem face nimic. Nu putem obliga constructorii sa afiseze costurile adiacente. In cazul in care aceste costuri nu sunt specificate in contractele incheiate intre firmele de constructii si client, cei din urma au dreptul sa dea in judecata firma. Aceste costuri trebuie introduse in contract si tin de atentia clientului".

 

Pentru cei care, dupa plata apartamentului, au constatat ca in planul arhitectural al parcului s-au operat modificari, specialistii Regatta ii sfatuiesc: "Daca apar modificari (exemplu: parcul are initial piscina, cumparatorul a achitat pretul aferent si pana la urma nu mai e piscina!), valoarea produsului cumparat se modifica si cumparatorul poate aduce investitorul in instanta".

 

O alta varianta pentru cei nemultumiti vine de la Ion Radu Zilisteanu. Acesta este de parere ca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului ar trebui sa intervina pe langa firmele de constructii si sa le oblige sa afiseze preturile intregi. Doar ca ar mai fi o problema. ANPC nu intervine decat in urma unor sesizari, dar acestea intarzie sa apara.

 

 

Pentru un credit imobiliar, banca va cere ca rata platita lunar sa reprezinte 40% din venit. Cu o rata medie de 750 de euro, asta inseamna ca ar trebui sa castigati minimum 1.625 de euro pe familie (daca familia are doua persoane).

 

Mai platiti circa 90 de euro cu intretinerea masinii, 200 de euro intretinerea apartamentului si trebuie si sa traiti. Asadar, ar trebui sa castigati cam 1.000 de euro pe membru de familie pentru a va permite aceasta "sansa" acordata tinerilor: apartamentul intr-un parc rezidential. Conform datelor Institutului National de Statistica, castigul salarial mediu net pe luna mai era de 833 de lei, angajatii din domeniul intermedierilor financiare reusind sa depaseasca de patru ori aceasta valoare, cu un castig mediu de 3.243 de lei. Ei sunt singurii care se apropie de castigul care sa le permita "luxul" unui asemenea apartament.

 

Urmatorii in top sunt fabricantii de tutun, care castiga in medie 1.750 de lei, pe cand salariatii din domeniul energetic castiga in medie 1.500 de lei. Pe piata sunt putine locuri de munca unde ai putea obtine un salariu de 1.000 de euro lunar. Ai o sansa la un astfel de apartament doar daca nu esti bugetar sau depasesti cu mult media salariala. ?

 

 

 

 

Cateva zeci de euro, 45 de euro, 200 de euro, 278 de euro. Acesta e caruselul preturilor la intretinere. Ametitor. Te uiti la el si-ti dai seama ca seamana izbitor de mult cu contributia lunara la banca. Astfel, pe perioada rambursarii creditului, platesti, de fapt, inca un apartament. Daca ati economisi cei 200 de euro lunar, mai precis costul intretinerii, pe o perioada de 25 de ani ati acumula 60.000 de euro. Cu dobanda bancii, ati castiga inca 1.500 euro, iar printr-un fond de investitii chiar ati da lovitura, putand sa dublati economiile pe o asemenea perioada. In concluzie, stai intr-un apartament si platesti cam doua. Oferta limitata pentru tineri.

 

Sursa: Banii nostri