In primavara, odata cu aplicarea taierii in uscat se atribuie butucului o anumita incarcatura de ochi in vederea obtinerii unei anumite recolte de struguri. Pentru definitivarea incarcaturii de rod, in perioada de vegetatie se intervine cu asa zisele lucrari „in verde” care au rolul de a regla procesele de crestere si rodire si de a imbunatati calitatea strugurilor, mai ales la soiurile de struguri pentru masa (Chasselas doré, Victoria, Afuz Ali, Italia, Tamina, Coarna neagra etc).
In prima parte a perioadei de vegetatie se intervine cu plivitul lastarilor, legatul (sau dirijatul) lastarilor, normarea numarului de inflorescente (struguri).
Prin plivit se intelege inlaturarea unei parti din lastarii considerati de prisos si anume: lastarii crescuti din portaltoi (porniti de sub punctul de altoire, la nivelul solului); lastarii fara rod care pornesc din butuc sau lemnul multianual, plasati necorespunzator; cei de pe tulpini si uneori de pe coardele (corditele) anuale.
Prin aceasta lucrare se asigura conditii mai favorabile cresterii si fructificarii lastarilor ramasi pe butuc, micsorarea riscului contaminarii frunzisului cu mana. De asemenea, se usureaza dirijarea si legarea lastarilor retinuti pe mijloacele de sustinere, se asigura conditii favorabile iluminarii frunzelor si aerisirii mai bune a acestora.
Plivitul se executa numai dupa aparitia inflorescentelor, pentru a se putea deosebi lastarii sterili de cei fertili, cand au lungimea de cel putin 5-10 cm si pot fi suprimati usor cu mana.
La vitele conduse in forme inalte si semiinalte se face plivitul lastarilor de pe tulpina, lasadu-se numai 1-2 la baza pentru formarea cepilor de siguranta. In acest caz, lucrarea se executa de timpuriu, cand lastarii au 2-3 cm lungime si se repeta ori de cate ori este nevoie.
Urmareste clipul de mai jos si descopera cum se realizeaza plivitul lastarilor la vita-de-vie.
Legatul sau dirijarea lastarilor. Vita-de-vie este o liana, ea nu se poate autosustine pentru a-si etala frunzisul la lumina. Datorita faptului ca tesuturile de sustinere ale lastarilor sunt slab formate, atunci cand acestia ating o anumita lungime (40-60 cm) se apleaca in jos, apoi in lipsa mijlocului de sustinere, se intind pe pamant, fapt ce favorizeaza atacul bolilor si daunatorilor, impiedica executarea ulterioara a lucrarilor de intretinere, precum si expunerea frunzisului la lumina. Pentru a preveni aceste neajunsuri, trebuie sa se faca legarea lastarilor (in cazul folosirii unei singure sarme la fiecare nivel), sau dirijarea lastarilor (atrunci cand se folosesc sarme duble la fiecare nivel).
In cursul perioadei de vegetatie lastarii se leaga de 3 ori: primul legat, atunci cand lastarii au lungimea de 40-60 cm, la mijlocul lunii mai, al doilea la mijlocul lunii iunie, iar al treilea, inainte de intrarea strugurilor in parga (la sfarsitul lunii iulie, inceputrul lui august). Ca materiale de legat se folosesc: teiul topit (liber de tei umectat), rafia sintetica, fire de plastic, deseuri textile, fibre de canepa. Lastarii se leaga cat mai rasfirat, drepti, cel mult cate 2-3 la un loc, sub frunza, largi, (slabe), pentru a se evita strangularea lastarilor, care cresc in grosime in timp.
La vitele conduse in forme semiinalte si inalte, care prezinta la baza tulpinii cate un cep de siguranta, se leaga lastarii porniti din acestia, folosind ca mijloc de sustinere tulpina aceluiasi butuc. La unele tipuri de taiere, cu conducerea inalta a butucilor, lastarii nu se mai leaga, raman in pozitie pendenta, cand din cauza pozitiei, cresterea lor este incetinita, neajungand la nivelul solului. Aceasta pozitie pendenta se recomanda vitelor viguroase pentru reducerea cresterii excesive.
In cazul taierilor in pergola, bolti, chioscuri si alte forme artistice, lastarii se intind orizontal pe sarmele de sustinere.
Reducerea (normarea) numarului de inflorescente-struguri. Prezenta unui numar mare de struguri pe butuc, ca urmare a atribuirii unei incarcaturi prea mari de ochi, sau a unei fertilitati ridicate a lastarilor, pe care aparatul foliar prin asimilatete produse nu-l poate sustine, face ca strugurii rezultati sa se dezvolte neuniform, boabele sa ramana mai mici, neuniforme ca marime si culoare, intensitatea culorii mai redusa. Lucrarea este importanta indeosebi la soiurile de struguri pentru masa; prezenta unui numar mare de inflorescente-struguri pe butuc duce la obtinerea unor struguri total necorespunzatori cerintelor consumului in stare proaspata.
Rarirea numarului de inflorescente se va face cu prioritate la soiurile si butucii cu un procent ridicat de lastari fertili si mai multe inflorescente pe lastar. Se observa ca atunci cand pe un lastar se gasesc 2-3 sau chiar 4 inflorescente, ele sunt neuniforme ca marime, cea mai bine formata fiind, in general, cea de la baza lastarului (prima inflorescenta pe lastar). Se recomanda ca pe fiecare lastar sa ramana 1, cel mult 2 inflorescente pe lastarii mai vigurosi, restul de inflorescente fiind inlaturate.
In functie de insusirile productive ale soiurilor se recomanda a fi lasate pe butuc, dupa rarire, un numar de 14-16 struguri, la soiurile cu struguri mari si foarte mari, de circa 300-500 g (Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina etc.); 24-26 de struguri la soiurile cu struguri de marime mijlocie, in jur de 200-300 g (Muscat de Hamburg, Muscat d᾿Adda, Coarna neagra etc.) si pana la 30-32 de struguri pe butuc la cele cu struguri de 100-200 g (Chasselas doré).
Lucrarea se poate face si la soiurile pentru vinuri, avand ca efect imbunatatirea calitatii strugurilor, chiar daca se constata o usoare reducere a productiei.
Se recomanda efectuarea lucrarii imediat dupa legatul florilor (5-7 zile de la caderea corolei), cand s-au format boabele; sunt indepartate inflorescentele mici, cele la care legarea florilor s-a realizat defectuos, de obicei cele cu pozitie superioara pe lastar.
Ca orice alta lucrare, si taierea vitei de vie are nevoie de unelte si produse de calitate. Verifica produsele comercializate de partenerii nostri - Verdon. Click aici.
Autor: Prof. Univ. Dr. Liviu-Coriolan Dejeu Facultatea de Horticultura
Comentarii
Nu exista comentarii.