Pavelele reprezinta o alegere atractiva pentru toate suprafetele circulabile. Ele pot fi folosite la pavarea curtilor, a gradinilor, a trotuarelor si inclusiv a aleilor din jurul centrelor rezidentiale. Pavelele, prin caracteristicile pe care le intrunesc, reprezinta cea mai buna solutie in ceea ce priveste comportamentul la abraziune, crapare si fisurare, flexibilitate s.a.m.d. De asemenea, ele sunt potrivite atat pentru traficul pietonal, cat si pentru cel rutier.
Istoria pavelelor
Pavarea strazilor, a cailor de acces, a pietelor, a gradinilor, a curtilor este una din cele mai vechi forme de amenajare a pardoselilor, chiar daca materialul folosit nu a fost a fost mereu acelasi.
Civilizatiile trecute s-au remarcat prin diverse inovatii care au ramas de-a lungul timpului datorita caracteristicilor lor functionale si estetice. Conceptul de unitati pentru pavare fixate pe un strat de nisip este folosit de mult timp. Cele mai vechi marturii ale acestor „inventii” au fost localizate in zona de origine a civilizatiei minoice care se pare ca a descoperit paveaua in urma cu 5.000 de ani. Totusi, romanii au fost primii care au demonstrat calitatile lor prin construirea, acum mai bine de 2.000 de ani, a unei retele de drumuri care faceau legatura intre provinciile imperiului. Ea masura peste 80.000 km si avea sa fie folosita si de cruciati, 1.000 de ani mai tarziu, pentru a ajunge la Ierusalim. In timpul reconstructiei Europei dupa cel de-al II-lea razboi mondial, putem spune ca folosirea pavelelor a cunoscut o perioada de renastere.
Atunci, un inginer german a diversificat formele de productie si a integrat culori in cele din beton. In anii ‘60, tot germanii, cu ajutorul unor utilaje speciale, au facilitat productia pe scara larga a pavelelor din beton. Datorita cererii tot mai mari din anii ‘70, producatorii s-au vazut „obligati” sa achizitioneze aceste utilaje si astfel productia a ajuns la un nivel de vanzare nemaiintalnit pana atunci.
Astazi, cand oferta de tehnologii este atat de variata, pavelele reprezinta o solutie atractiva, functionala si estetica pentru decorarea curtilor, aleilor, pietelor etc. Pavelele si-au castigat popularitatea datorita aspectului deosebit pe care il ofera, a rezistentei sporite la factorii de mediu si la traficul la care sunt supuse, a montajului facil si a intretinerii usoare.
Diversitatea pavelelor
Cel mai mare avantaj al pavelelor este reprezentat de posibilitatea demontarii si remontarii lor cu usurinta. Dar pentru ca acest lucru sa fie posibil si sa beneficiezi de o lucrare de calitate, trebuie sa fii atent la produsul pe care doresti sa il achizitionezi. Provenienta indoielnica a utilajelor folosite si nerespectarea normelor de calitate ar putea avea drept urmare obtinerea unor produse usor degradabile – fapt care te va forta, ca in foarte scurt timp de la montarea pavelelor, sa inlocuiesti o mare parte din ele. Un produs „standard” are introdusi aditivi de impermeabilizare, pentru a-i oferi protectie impotriva distrugerilor cauzate de efectul inghet/dezghet. Pe cat de variate sunt formele in care poti achizitiona pavelele, pe atat de variate sunt culorile lor, obtinute cu pigmenti speciali rezistenti la „imbatranire”.
Pavelele se realizeaza fie prin vibropresare, fie prin vibroturnare. Pavelele produse prin ambele procedee sunt realizate in doua straturi, unul de uzura si unul de rezistenta, betonul fiind compactat atat prin vibrare cat si prin presare - in primul caz si doar prin vibrare in cel de-al doilea caz. O alta deosebire este aceea ca raportul apa-ciment este mai mic in cazul pavelelor vibropresate. Este insa bine de stiut ca in ambele procedee clasa betonului este aceeasi si in consecinta nu sunt diferente notabile de rezistenta.
Actiuni premergatoare montajului
Inainte de achizitionarea si montarea pavelelor trebuie sa te gandesti si la tipul de trafic la care vor fi acestea supuse, deoarece acesta va determina grosimea pavelelor pe care va trebui sa le utilizezi. Spre exemplu, daca au o destinatie pietonala pot fi folosite pavele cu o grosime cuprinsa intre 2 si 4 cm, intr-o parcare auto cu trafic usor si mediu ar trebui folosite pavele cu o grosime de 5 si 6 cm., iar intr-o parcare auto cu trafic greu si/sau intens ar trebui folosite pavele cu o grosime de 8 cm. Sunt destul de rare cazurile in care se folosesc pavele de 10 cm. – statii autobuz, parcari TIR, benzinarii etc, acolo unde trebuie sa suporte greutati de 40 de tone.
De asemenea, tot inainte de montarea pavelelor ar trebui sa stabilesti o schita a terenului care va fi pavat si nu uita sa iei in considerare si alte elemente importante, precum bordurile si jgheaburile.
Montarea pavelelor
1. Fundatia Stabilizatoare
Prima etapa in montarea pavelelor este reprezentata de realizarea fundatiei stabilizatoare din curte. Aceasta poate fi realizata cu materiale diferite (balast, piatra sparta, etc.), astfel incat sa asigure un drenaj corespunzator si sa contribuie la rezistenta fundatiei.
Este necesar ca solul sa fie cat mai stabil cu putinta, deoarece un strat insuficient de portant poate compromite planeitatea lucrarii. In functie de destinatia pavajului, suportul trebuie realizat din mai multe straturi cu amestecuri granulare simple sau combinate cu unele pe baza de ciment la adancimea specificata in proiect pentru tipul de trafic corespunzator. Suprafata rezultata trebuie sa aiba un anumit grad de inclinatie (panta) transversala de 3-5 % pentru evacuarea apei. Aceasta panta este necesar sa fie executata si ajustata in faza incipienta, respectiv in momentul pregatirii straturilor de la baza. Este bine de stiut ca daca terasamentul nu este suficient de portant, pavelele se pot sparge. In acest caz, spargerea pavelelor nu reprezinta o defectiune a acestora, ci o defectiune a terasamentului.
Metodele de dimensionare a fundatiei stabilizatoare sunt numeroase si se calculeaza in functie de tipul de pavaj, trafic etc.
Pregatirea fundatiei stabilizatoare se realizeaza prin decopertarea terenului la o adancime de aproximativ 20 – 60 cm. Apoi se va intinde un strat de balast sau piatra sparta. Pentru zonele carosabile – trafic greu stratul trebuie sa fie de 40 – 60 cm, pentru zonele necarosabile (trafic auto usor, pietonal) stratul poate avea 20 – 30 cm. Ulterior asezarii materialelor de umplutura, acestea vor fi compactate pana la atingerea gradului de compactare maxim. Se pot face determinari de grad de compactare pentru a se stabili acest lucru.
De asemenea, in proces poate fi asezat si un strat geotextil pentru separarea stratului stabilizator de sol, insa fundatia stabilizatoare poate fi si o suprafata betonata.
2. Stratul de poza
Cel mai potrivit material pentru stratul suport (de poza) este nisipul de statie sort 0-4 mm. Insa, se pot folosi cu succes si materiale precum pietris de statie sort 4-8 mm., criblura, zgura, etc. Acestea din urma fiind mai rare sau mai scumpe. Stratul de poza nu trebuie sa contina mal, argila sau resturi de concasare in proportie mai mare de 3%, iar prima dimensiune fiind cel mai des utilizata in cazul pavarii curtilor. El nu trebuie tasat inaintea montarii pavelelor. Se trage cu dreptarul un strat de poza la cota necesara pentru montaj avandu-se grija ca acesta sa nu fie deranjat pana in momentul montajului pavelelor.
3. Montarea bordurilor
De regula, bordura se monteaza inainte de pregatirea stratului de poza, in functie de conturul final care se doreste. Bordurile vor reprezenta sprijin de margine acolo unde este cazul, avand si rol estetic. Ele trebuie montate pe o fundatie din beton la care se confectioneaza o pana de sprijin pana la 1/3 din inaltimea acesteia. In chenarul rezultat dupa montajul bordurilor si dupa asezarea stratului de poza se monteaza pavajul
4. Montarea Pavelelor
O atentie deosebita trebuie acordata montarii primelor pavele, pentru ca acest lucru va influenta aranjarea tuturor celorlalte. Mesterii spun ca pana nu sunt montate trei-patru randuri, ritmul de lucru nu poate intra in normal. Acestea necesita cea mai mare atentie si, implicit, timp. Pavelele se vor aseza direct pe nisip si batute usor cu ciocanul de cauciuc. Elementele pavajului au un distantier prevazut din turnare si in functie de tipul pavajului pot forma rosturi cuprinse intre 2 si 8 mm., uneori chiar mai mari in cazul celor care se rostuiesc ulterior cu mortar.
In cazul pavelelor vibroturnate unde diferentele de grosime au tolerante mai mari, pavajul se monteaza cu bucata prin indesare cu ciocanul de cauciuc. In cazul pavelelor vibropresate unde diferentele de grosime sunt ceva mai mici, se pot aseza pur si simplu pe stratul de poza si se vor indesa (compacta) la final cu placa vibranta.
Suprafata de lucru a placii vibrante care intra in contact cu pavelele trebuie sa fie din cauciuc, pentru a nu le distruge si a le uniformiza cat mai bine posibil.
5. Finisaje
Rosturile dintre pavele, in general, se vor umple cu un nisip sort 0-2 mm., cernut si uscat, prin maturare. Acesta trebuie vibro-compactat corespunzator pentru a garanta umplerea rosturilor si crearea efectului autoblocant intre pavele.
6. Compactarea
Prin compactare se intelege actiunea de tasare a pavelelor pe patul de poza. Inainte de a efectua compactarea este necesar sa te asigurari ca suprafata pavajului si placa vibratorului sunt bine curatate si uscate, deoarece eventualele pietre mici pe care le va prinde placa sub talpa pot zgaria sau deteriora pavajul. Aceasta operatiune va fi efectuata dupa terminarea pozarii pavelelor, prin utilizarea vibratoarelor cu placa. Intensitatea fortei de vibrare trebuie sa fie proportionala cu grosimea si cu forma pavelelor; dar si cu caracteristicile stratului de poza, precum si cele ale fundatiei stabilizatoare.
La compactarea suprafetelor inclinate este recomandat ca operatiunea sa fie facuta perpendicular pe panta si de jos in sus. Dupa ce pavajul a fost compactat, peste pavele va trebui intins inca un strat subtire de nisip.
Pentru compactarea pavelelor se recomanda folosirea placilor vibratoare acoperite cu cauciuc de protectie, pentru o uniformitate mai mare si evitarea degradarii pavelelor.
Cum poti inlocui o pavea?
Daca iti doresti sa inlocuiesti o pavea, acest lucru se poate face fie cu clestele reglabil de scos pavele, fie prin spargerea piesei cu dalta de beton. Efectul autoblocant este destul de puternic si nu este suficient doar sa inlaturi nisipul dintre rosturi, dupa care sa o scoti cu ajutorul unei surubelnite sau chiar cu mana. Dupa inlocuirea acesteia este necesar sa umpli rosturile cu nisip si sa o presezi cu un ciocan de cauciuc. Pentru a preveni mucegaiul, ciupercile sau eflorescenta, este necesar ca gradul de inclinare al pavajului sa fie de asa natura incat apa sa se poata scurge cu usurinta. De asemenea, pot aparea probleme cu nisipul dintre rosturi, daca nu a fost asezat corect in faza initiala. Exista riscul ca el sa fie „maturat” de apa sau vant, obligandu-te sa il completezi din cand in cand. Daca nu doresti sa ai iarba intre rosturi, fara a fi nevoit sa o smulgi, se poate monta sub pavaj o plasa antiburuieni, dar care nu garanteaza 100 % faptul ca nu vor mai creste plante. Sunt situatii in care seminte aduse pe pavaj se prind intre rosturile pavelelor. Se poate, de asemenea, apela la un furnizor de substante chimice de „sterilizare “a pamantului sau pur si simplu prin aplicarea unui erbicid.
In final, iti recomandam ca operatiunea de montare a pavelelor sa fie realizata numai dupa finalizarea casei si nu inainte. Iti uram spor la treaba, iar daca ai intrebari le asteptam pe forumul nostru. De asemenea, daca iti doresti sa achizitionezi pavele, iti recomandam sa verifici si ofertele partenerului nostru ce incredere, Paverom Construct.
Comentarii
Nu exista comentarii.