Sarmizegetusa Ulpia Traiana – renasterea amfiteatrului roman prin restaurare de referinta

În inima fostei capitale a Daciei Romane, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, amfiteatrul antic a revenit la viață după un amplu proces de conservare și restaurare finanțat din fonduri europene. Acest proiect de referință, în valoare de peste 22 milioane de lei, demonstrează că știința, experiența și respectul pentru istorie pot transforma ruinele într-un spațiu cultural viu, deschis publicului.

Un nume cu rădăcini adânci

Nu întâmplător romanii au păstrat, în numele noii capitale, ecoul vechii cetăți dacice: Sarmizegetusa. La fel, denumirea provinciei – Dacia – a rămas o punte simbolică între cuceritori și populația locală, recunoscând astfel identitatea daco-romană care s-a format aici.

Tehnici moderne pentru un patrimoniu milenar

Specialiștii au aplicat metode de conservare menite să asigure integritatea monumentului pe termen lung:

• Îndepărtarea materialelor nepotrivite folosite în intervenții anterioare (mortare de ciment, șapă de beton);

• Rezidirea zonelor prăbușite și consolidarea zidăriei originale;

• Refacerea rosturilor dintre pietre cu materiale compatibile istoric;

• Gradene modulare pentru spectacole, montate fără contact direct cu zidurile;

• Sisteme de iluminat arhitectural și panotaj modern pentru o experiență de vizitare completă.

Aceste intervenții nu doar conservă ruina, ci îi redau și o parte din funcțiunea originară: găzduirea spectacolelor, la fel ca acum aproape două milenii.

Impact cultural și turistic

Se estimează că numărul vizitatorilor va depăși 91.000 în primul an, ajungând la peste 111.000 în următorul deceniu. Mai mult, spațiul va găzdui evenimente culturale de înaltă ținută, atrăgând nu doar români, ci și turiști din întreaga Europă.

Un gest de recunoștință

Felicitări arhitecților, arheologilor, restauratorilor și autorităților care au făcut posibil acest proiect. Fiecare piatră, fiecare rost refăcut și fiecare element pus în valoare este o dovadă că trecutul nu este pierdut, ci doar așteaptă să fie redescoperit.

Surse de inspirație:

Pagina de Facebook a Consiliului Județean Hunedoara

Site-ul GOHunedoara.com

Agerpres