Cat platesc romanii pentru gigacalorie

Bucurestenii au unul dintre cele mai mici tarife la caldura

 

Locuitorii din Moldova si din Ardeal platesc facturi ridicate

 

Locuitorii din Botosani, Iasi, Suceava, Vaslui, Giurgiu, Buzau, Mangalia, ­Alexandria, Zalau, Miercurea Ciuc, Brasov, Tg. Mures platesc cele mai mari tarife pentru gigacalorie, intre 160 de lei/Gca si 215 lei/Gca. Insa exista orase unde caldura este si mai scumpa, cum ar fi Macin, Brad sau Odorheiul Secuiesc, dar aici numarul celor inca bransati la sistemul public este foarte mic. La polul opus se situeaza cei din Ploiesti, Deva, din orasele din Valea Jiului, Bucuresti, Constanta si Oradea. Ei platesc intre 100 si 120 lei/Gca.

 

Diferentele majore care apar intre localitati au mai multe cauze. Prima dintre ele este starea in care se prezinta centrala electrotermica (CET) care alimenteaza cu caldura o localitate, cat de multe investitii s-au facut in modernizare sau cati bani s-au dat pentru reparatii. O alta cauza o reprezinta puterea financiara a primariei, pentru ca majoritatea CET-urilor sunt subventionate in proportie de 55-70% de autoritatile locale. Subventiile sunt mai mari daca primaria are venituri consistente din taxele puse agentilor economici puternici aflati in localitate. Asta inseamna facturi reduse. Daca economia localitatii este la pamant, si subventiile sunt mai mici, deci: gigacalorie scumpa.

 

Debransarea a scumpit caldura

 

In diferentierea pretului gigacaloriei conteaza si gradul de debransare. Pentru ca au pierdut clienti, CET-urile locale au fost nevoite sa supravietuiasca marind tarifele. Inainte de 1990, aproape 2,7 milioane de locuinte erau bransate la sistemul centralizat. Astazi au ramas mai putin de 1,6 milioane. Majoritatea celor care au renuntat, din considente de facturi foarte mari, au devenit clientii Distrigaz Sud si ai E-ON Gaz, companii private de distributie a gazului.

 

Sunt orase in tara care au renuntat complet la termoficare, precum Campina, Dej, Gher­la, Uricani etc. Pretul gigacaloriei tine cont insa si de situarea geografica a orasului si de combustibilul utilizat.

De exemplul, orasele din Valea Jiului dispun de caldura produsa cu carbunele local, iar CET-urile din Vatra Dornei, Huedin sau Intorsura Buzaului produc caldura ieftina pentru ca folosesc rumegusul provenit de la taierile masive de paduri din zona. In schimb, centralele de la Giurgiu, Iasi, Suceava vand gigacaloria la pret ridicat pentru ca ard carbune provenit din Ucraina, care devine din ce in ce mai scump.

 

Sursa: Gandul