Cetatea din Lipscani

20 februarie, 2006

Incepand cu acest numar al revistei, va vom prezenta cate o cladire romaneasca din cele cu care ne mandrim. Mai intai, va invitam sa va delectati citind despre Hanul Manuc. Cei care viziteaza pentru prima data Bucurestiul sunt atrasi de lumea „colorata“ a Lipscanilor, denumire ce provine de la negustorii si marfurile venite de la Leipzig (Lipsca fiind termenul romanizat). Acest patrimoniu arhitectonic si cultural confera identitate orasului.

Faima hanului se datoreaza serviciilor oferite, proportiilor si lui Manuc-Bey. Constructia, ingloband doua din cladirile fostei curti domnesti (sec. XVI-XVIII), ale centrului medieval, a fost mestesugita intr-o arhitectura specific romaneasca intre 1806-1808. Ansamblul ii apartine lui Emanuel Mirsaian Manuc Bey, bogat negustor si om politic al anilor 1800, iar stilul arhitectural este brancovenesc. Cladirea este simpla, originala si practica, impletind armonios scopurile initiale precum spatiul de desfacere a marfurilor, depozite, bucatarii, pivnite, locuri de odihna, masa si protectie a vechilor negustori...