Covorul tesut manual – o mangaiere pentru suflet, ochi si talpi

Covorul este unul din putinele obiecte dintr-o locuinta care poate da culoare si continuitate camerelor, dar si caldura si intimitate. Cu toate ca a fost neglijat o perioada buna de timp, in ultima vreme acesta a fost reintrodus in schemele de design, redandu-i acestuia locul pe care il merita in fiecare locuinta.

Covoarele tesute manual sunt cele care au ajuns la mare cautare, si nu e de mirare de ce. Nu e doar un lux, ci si un adevarat sentiment de mandrie sa detii unul sau mai multe covoare tesute manual acum cateva sute de ani. Si pentru ca trebuie sa intelegem mai bine lumea covoarelor este important sa iti facem cunostinta cu Norbert Hauser, un om pasionat de frumos, un spirit pretentios si perfectionist, care de peste 20 de ani colectioneaza covoare orientale, adevarate bijuterii cu miros de istorie si ornamente vechi, tesute manual.

Incercand sa inteleaga lumea din care provin si sa descifreze mesajul cultural pe care il transmit, Norbert Hauser a reusit sa stranga de-a lungul anilor o colectie impresionanta de covoare orientale. Si pentru ca propria colectie devenise mult prea voluminoasa, Norbert a decis sa rupa o mare parte din aceasta si s-o ofere spre vanzare. Si uite asa a luat nastere Galeria Buhara - sigurul magazin din Romania care comercializeaza covoare lucrate manual ce provin din cel putin 8 tari diferite.

In 2010 Galeria Buhara a adus pe piata o combinatie de stiluri, calitati si culori din toate zonele in care se innodau covoare manuale. Pe langa covoarele persane si turcesti, Galeria Buhara aduce covoare din Azerbaijan, Afganistan, India, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan, China, Franta, si Spania.

Mai mult decat atat, cu sprijinul si increderea clientilor sai, Norbert Hauser a invatat sa fie deschis si la variantele moderne din acesta bransa, si uite a sa a reusit sa aduca in galerie piese moderne si unicate, tesute din lana si matase, din lana cea mai buna calitate din Noua Zeelanda sau muntii Caucazieni.

Galeria Buhara mai ascunde si alte comori, precum: cateva tablouri ce provin tot din colectia Hauser, broderie din Usbekistan (perne, cuverturi Souzani etc.), arta africana si multe alte piese decorative exceptionale. Mai multe detalii aici.

Fie ca sunt din colectia personala, fie ca sunt antice sau moderne, fiecare covor are propria sa poveste de spus. Dar ce este pana la urma un covor? Este un obiect pe care il folosim pe o perioada de timp, pana cand uzura incepe sa isi faca aparitia, iar mai apoi il aruncam si il inlocuim cu unul nou? Sau este o adevarata piesa de arta, o piesa de colectie? Ei bine, Norbert Hauser ne propune sa acceptam covorul pentru ceea ce este el, si anume: un obiect de arta populara sau inspirata din aceasta, pe care putem pasi fara mila, dar intotdeauna cu placere.

Cum se fabrica un covor?

Ei bine, credem ca si tu iti aduci aminte de acel tip de covor realizat cu ajutorul razboiului de tesut. De chilim sau de scoarta, asa cum mai este el cunoscut, poate iti mai aduci aminte de la bunici, iar daca esti mai tanar, poate ai avut sansa sa il fi zarit in muzeele etnografice. Ei bine, tesutul a evoluat de la impletit, este cel mai simplu tip de creatie pe care il putem folosi in realizarea textilelor si reprezinta unul dintre fundamentele teserii si productiei de textile orientale si nu numai. Este important sa retinem ca atat in Europa, cat si in America, Egipt, Asia si China, au fost gasite materiale (fie ele covoare sau paturi) produse folosind aceasta tehnica. Cu toate aceste termenul de chilim este folosit exclusiv pentru tesaturile orientale (fara puf), produse in sud-estul Europei, in Orientul Mijlociu si estul mediteranei.

Primele razboaie de tesut, folosite pentru “covoarele turcesti”, au fost infiintate in urma cu peste 350 de ani in Franta. Iar mai apoi, in Epoca de Fier, au fost inventate masinile... usurand munca tesatorilor. Cu toate acestea, multe tesatorii din Daghestan, Kirman, Sehna, Kurdistan si Tabriz inca tes cele mai extraordinare materiale de pe glob in fata cadrelor lor primitive.

Astfel, in orasele in care tesatoria este una din activitatile principale, atunci cand urmeaza sa fie produs un model nou acesta este mai intai lucrat intr-un tipar. Partea interesanta, pe langa tipurile de noduri folosite pe care le vom discuta putin mai tarziu, este modul in care arata aceste tipare. Ei bine, uneori tiparele sunt realizate pe cartoane de mari dimensiuni, unde ochiurile sunt indicate prin patrate, colorate in nuanta corespunzatoare. Alteori tiparele sunt reprezentate de o panza ieftina pe care este marcat design-ul intregului covor. Dupa realizarea tiparului, mai ales daca vorbim despre covoarele de matase din Kirman si Tabriz, intregul model se taie si se distribuie tesatorilor. Este foarte important de mentionat ca modelele destinate marginilor sau colturilor sunt executate de tesatorii cei mai iscusiti, deoarece sunt cel mai dificil de realizat.

Tipuri de noduri

Covoarele orientale sunt realizate prin doua sisteme de innodare: nodul turcesc sau Ghiordes si nodul persan sau Sehna, cu exceptia tesaturilor pentru Soumak si Kilims. Cu toate ca nodul Sehna este capabil sa obtina o finisare stransa si catifelata, din cauza ca este mult mai dificil de realizat a fost abandonat in favoarea nodul Ghiordes, care este mult mai usor de realizat.

Imediat dupa realizarea unui nod, tesatorul va taia cu un cutit firul la lungimea dorita pentru a reduce pierdea de material rezultat din procesul de tundere cu foarfeca (acest proces se realizeaza imediat ce randul a fost terminat). Descopera aici toti pasii din procesul de fabricare. 

Iata cum arata cele doua noduri:

Descopera impresionanta colectie de covoare orientale aici.