Infrastructura nevazuta a drumurilor

Betonul este unul dintre cele mai versatile materiale din construcții. Îl vedem în pavaje, borduri, elemente prefabricate, structuri de infrastructură sau rețele subterane. În spatele acestor produse aparent simple stă însă o inginerie complexă – de la rețeta betonului până la modul în care elementele sunt montate în teren.
Despre această „infrastructură nevăzută” discutăm cu Bogdan Băbușanu, inginer chimist și cofondator al BOMA Prefabricate, companie specializată în producția de elemente prefabricate din beton pentru infrastructură urbană și rutieră.
 

Sursa foto: Facebook, pagina BOMA Prefabricate

Un drum bun începe cu ceea ce nu se vede

Misiunea Casa (MC): Domnule Băbușanu, de ce vedem uneori drumuri care se deteriorează la scurt timp după inaugurare?

Dl Ing Bogdan Băbușanu (BB): Pentru că rezistența unui drum nu este dată doar de asfalt. De fapt, asfaltul este doar stratul final. Ceea ce contează cu adevărat este infrastructura de dedesubt: canalizarea, căminele de vizitare, drenajul și modul în care sunt realizate aceste elemente.
 

Dacă aceste componente nu sunt proiectate sau executate corect, apar tasări, fisuri și deformări. Practic, drumul începe să cedeze din interior De multe ori vedem asfaltul fisurat, dar problema reală este sub el – un cămin de canalizare care s-a tasat sau o infrastructură de drenaj care nu funcționează corect.

De ce rămâne betonul un material de bază, în infrastructura rutieră?

MC: În ultimii ani au apărut multe soluții alternative – plastic, fibră de sticlă. De ce rămâne betonul atât de important?

Bogdan Băbușanu: Pentru infrastructura supusă traficului greu, betonul este în continuare soluția cea mai sigură. Materialele plastice sau compozite pot fi soluții bune în anumite aplicații, mai ales acolo unde sarcinile sunt reduse sau montajul trebuie făcut rapid. În timp, plasticul devine mai fragil, iar la montaj există riscul să fie deteriorat în timpul compactării terenului.

În schimb, un element din beton armat este proiectat tocmai pentru a suporta sarcini mari și pentru a rezista zeci de ani. În multe cazuri vorbim de durate de viață care pot depăși chiar și un secol.

Tipurile de cămine utilizate în infrastructură

MC: Pentru publicul nostru ar fi util să clarificăm ce tipuri de cămine există. Care sunt cele mai utilizate?

BB: În infrastructura urbană există mai multe tipuri de cămine, dar în practică trei dintre ele sunt cele mai utilizate.

Primul este căminul circular vibropresat, realizat din beton semiuscat semiumed. Acesta este cel mai răspândit pentru rețelele de canalizare, deoarece oferă o rezistență foarte bună și o precizie dimensională ridicată.

Al doilea tip este căminul rectangular, numit adesea cămin de vană. Acesta este turnat din beton fluid și are un volum interior mai mare, fiind utilizat acolo unde sunt instalate robineți, vane sau echipamente de control.

Există și cămine monolitice de tip cheson, realizate dintr-o singură piesă, care oferă o etanșeitate foarte bună și sunt folosite mai ales în zone cu infiltrații sau nivel ridicat al apei subterane. O altă utilitate este montarea de echipamente pentru stații de pompare sau separatoare de hidrocarburi în interiorul lor.

Prefabricatele și controlul calității

MC: De ce sunt tot mai folosite elementele prefabricate în infrastructură?

BB: Pentru că ele permit un control foarte strict al calității. Betonul este produs în fabrică, în condiții controlate, iar fiecare element respectă aceleași standarde.

Un aspect critic este etanșeitatea. În fabrică, elementele prefabricate BOMA sunt produse în condiții controlate și testate pentru a rezista presiunilor specifice rețelelor de canalizare, prevenind scurgerile care ar putea polua solul sau compromite structura drumului.

Comparativ cu turnarea direct în șantier, prefabricatele reduc erorile umane, scurtează timpii de execuție și oferă o durabilitate mai mare. Este, dacă vreți, diferența dintre un produs realizat industrial și unul improvizat în teren.

O problemă frecventă: canalizarea amplasată sub carosabil

MC: Se vorbește prea puțin despre modul în care sunt amplasate rețelele. De ce este aceasta o problemă?

BB: În multe orașe, rețelele de canalizare sunt amplasate pe axul drumului, direct sub carosabil. Este o soluție simplă din punct de vedere al proiectării, dar nu este cea mai bună pentru durabilitatea drumului.

Capacele de canal sunt supuse permanent vibrațiilor și șocurilor produse de trafic, mai ales de camioane. În timp, acest lucru duce la tasarea asfaltului și la apariția denivelărilor.

O soluție mai eficientă este amplasarea rețelelor sub trotuare sau spații verzi, unde sarcinile sunt mult mai mici, iar intervențiile de mentenanță nu blochează traficul.

Această soluție este deja utilizată în multe proiecte moderne de infrastructură, tocmai pentru a reduce costurile de mentenanță pe termen lung.

Cum poate un simplu grătar să protejeze canalizarea

MC: În infrastructura pluvială apar frecvent probleme de colmatare. Cum pot fi prevenite?

BB: Sistemele moderne de drenaj includ mai multe elemente care filtrează apa înainte de a ajunge în canalizare.

De obicei avem un grătar metalic, care oprește obiectele mari, apoi un parafrunzar, care reține frunzele și resturile vegetale.

Sub acestea există un colector de nisip sau nămol, unde se depun particulele solide.

Aceste componente par simple, dar au un rol foarte important: împiedică blocarea rețelei și reduc costurile de întreținere. Dar eficiența lor depinde și de mentenanță periodică. Dacă aceste elemente nu sunt curățate la timp, capacitatea sistemului de drenaj scade semnificativ.

Infrastructura urbană și protecția mediului

MC: Există și o legătură între aceste sisteme și protecția mediului?

BB: Da, una foarte importantă. Apa de pe carosabil transportă nu doar frunze sau praf, ci și hidrocarburi, uleiuri sau alte substanțe provenite din trafic.

De aceea, în multe proiecte moderne sunt utilizate separatoare de hidrocarburi, care rețin aceste substanțe înainte ca apa să ajungă în sistemul de canalizare sau în cursurile naturale.

Este un pas esențial pentru protejarea mediului și pentru gestionarea responsabilă a apelor pluviale.

Viitorul infrastructurii: standardizare și durabilitate

MC: Cum vedeți evoluția acestui domeniu în România?

BB: Cred că viitorul infrastructurii este legat de standardizare, prefabricare și de o înțelegere mai bună a durabilității.

Trebuie să privim aceste elemente nu ca pe niște produse simple din beton, ci ca pe componente esențiale ale unui sistem. Dacă sunt proiectate și executate corect, ele pot funcționa fără probleme timp de zeci de ani.

Cea mai bună infrastructură este cea despre care nu mai trebuie să vorbim după inaugurare

Concluzie

Un drum durabil începe cu decizii corecte luate încă din faza de proiectare. Alegerea materialelor, modul de realizare al elementelor prefabricate și amplasarea corectă a rețelelor pot face diferența dintre o lucrare care rezistă decenii și una care necesită reparații constante.