Interviu Laurentiu Plosceanu (ARACO): Viitorul Constructiilor, Calitatea si Sustenabilitatea in Romania

Acest interviu a fost realizat de redacția Misiunea Casa în cadrul Galei Sustenabilității Mediului Construit, eveniment organizat de OAER – Ordinul Auditorilor Energetici din România, dedicat dialogului dintre profesioniștii implicați în dezvoltarea responsabilă a mediului construit.

În acest context, am discutat cu domnul Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO – Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții și Vicepreședinte FIEC (European Construction Industry Federation), despre statutul actual al breslei constructorilor, despre rolul calității în construcții și despre modul în care sectorul se adaptează la noile cerințe europene privind sustenabilitatea și decarbonizarea.

 

Interviul pe care-l propunem cititorilor noștri, explorează teme esențiale pentru viitorul industriei:

– reconstrucția prestigiului profesiei de constructor;

– relația dintre tradiția breslelor și tehnologiile digitale;

– standardele europene de sustenabilitate și impactul lor asupra șantierelor din România.

 

Foto: Domnul Laurențiu Plosceanu (primul din stânga), în cadrul ”Galei Sustenabilității Mediului Construit”.
Credit foto: OAER și AIIR

 

Etimologia ”excelenței” 

Misiunea Casa (MC): Mai întâi, ne-ați înspirat, în intervenția Dumneavoastră din cadrul Galei, să ne aplecăm asupra etimologiei excelenței. Ați menționat că ars/artis înseamnă - la origine - „a face”. În contextul ARACO, cum putem redefini „mândria de a fi constructor” pentru ca tinerii să nu mai vadă șantierul ca pe o necesitate, ci ca pe o formă de măiestrie tehnică?

 

Dl Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO și Vicepreședinte FIEC (LP):  În cultura românească, noțiunea de excelență în construcții nu se reduce la un termen abstract importat pe filiera latino-franceză, ci se încarcă printr-un puternic simbolism identitar și istoric.

Construcția devine metaforă a supraviețuirii, a rezistenței și a identității naționale.

Modernitatea românească marchează excelența ca simbol al sincronizării cu Europa. Podul de la Cernavodă (1895, Anghel Saligny) – cea mai lungă și complexă construcție de acest tip din Europa la acea vreme – devine simbol național al excelenței tehnice.

Ziua Națională a Constructorului (14 septembrie) a fost aleasă tocmai pentru această dată, transformând podul într-un mit fondator modern: România ca națiune capabilă de performanțe mondiale.
 

În perioada interbelică și neo-românească, excelența a  însemnat sinteză culturală: îmbinarea elementelor tradiționale (brâu, pridvor, acoperiș în pantă abruptă) cu tehnici moderne – un act de afirmare identitară în fața occidentalizării accelerate.

În intervenția mea recentă de la Gala sustenabilității mediului construit organizată de OAER și AIIR, am menționat că din 1938, „Coloana suferinței fără sfârșit” a lui Brâncuși, reprezentând 32 de miniaturi pe verticală ale Turnului Babel la scara 1:100 sau 15 sicrie vertical-suprapuse la scara naturală 1:1 a devenit sursa de inspirație pentru blocurile foarte înalte de pe continentul nord-american. „ Arhitectura este arta locuita !” spunea Constantin Brâncuși.

Concis, în imaginarul cultural românesc, excelența în construcții nu e doar calitate tehnică superioară (sensul latin/francez importat), ci un simbol profund identitar:

• armonie cu natura și cosmosul;

• rezistență și ingeniozitate în fața istoriei tulburi;

• punte între tradiție și modernitate;

• dovadă vie că românii pot atinge vârfuri de performanță atunci când valorizează meșteșugul, onoarea profesională și continuitatea culturală.

Așa se face că un simplu cuvânt neaoș latin-francez (excellentia - excellence) devine, pe teritoriul românesc, un adevărat arhetip cultural legat de actul fundamental al omului: acela de a construi în și pentru lume.

 

Ucenic-Calfă-Meșter, în era Digitală

MC: Mai poate supraviețui ierarhia clasică a breslei (ucenicie, călătorie, măiestrie) într-o lume dominată de BIM și AI? Cum adaptăm mentoratul tradițional la noile instrumente tehnologice?

 

LP: Bineînțeles că supraviețuiește! Etapele inițierii nu se pot modifica, deși instrumentele de lucru evoluează! Marile construcții monumentale ale omenirii s-au realizat cu inteligența umană și naturală! BIM și AI sunt instrumente recente care nu sunt doar ale constructorului. Ele sunt și ale arhitectului și ale proiectantului și ale beneficiarului pentru gestionarea lucrării pe toată durata ei de viață !

Mentoratul tradițional are nevoie de adaptare la modul în care noile generații se lasă educate și pregătite, prin utilizarea digitalizării în educație.

Deși la câtă reconstrucție va fi necesară atunci când fronturile de luptă militară vor tăcea, metodele tradiționale ar putea fi din nou revalorizate !

Și constructorii au partea lor de ”vină” pentru că au ridicat în ultimele decenii nivelurile de viață și confort ale omenirii atât de sus încât așteptările noilor generații devin greu sustenabile și accesibile în condiții de precaritate și pauperizare energetică!

Fiecare om este și un constructor al propriei sale ființe, slefuindu-și în timp caracterul, gândirea, valorile și conștiința, munca simbolică a constructorilor nefiind despre ziduri, ci despre transformarea omului.

 

Calitatea ca act artistic

MC: Brâncuși spunea că „lucrurile nu sunt greu de făcut, greu este să te pui în starea de a le face”. Cum putem educa piața din România să înțeleagă că o construcție ieftină și rapidă este, de fapt, o negare a „artei de a face” și o pierdere pe termen lung?

 

LP: Câți constructori și ce autorități locale mai știu  astăzi că în 1951 primarul din Motru a tras de Coloana fără sfârșit a lui Brâncuși la Târgu Jiu  cu lanțuri legate de un tractor într-o nouă tentativă a autorităților comuniste de a o doborî !?

Și câți știu azi că tot la Târgu Jiu există un Muzeu Național „Constantin Brâncuși” în baza Legii promovată în 2015 de un prieten al ARACO, domnul Gheorghe Udriste (Metrorex, PMB, Parlament, Metroul SA) plecat dintre noi acum un an!?

Orice idee, orice proiect, orice poziție bugetară rămâne doar o potențialitate virtuală daca nu se pune ”în starea de a le face” un constructor !

În popor există o vorbă care spune că „suntem prea săraci ca să ne cumpărăm lucruri ieftine!”

Criteriul „prețului cel mai scăzut” din licitații ucide de cele mai multe ori calitatea execuției! De aceea, și proiectanții și beneficiarii trebuie să urmărească costul investiției pe durata ei estimată de viață în condiții de calitate asumată conform standardelor și condițiilor de execuție specifice relevante.

Piața poate fi educată prin promovarea bunei practici, a bunelor proceduri, învățând de la lideri ai pieței și de la autorități centrale sau locale mai performante din țările UE cu o dezvoltare pe care o dorim și noi ! Universitățile și facultățile de profil, arhitecții, proiectanții, constructorii, consultanții și bineînțeles, clienții au fiecare partea lor de rol în acest proces complex tehnic și economic de valorizare a unor resurse !

ARACO promovează calitatea în construcții prin certificarea voluntară a capabilității tehnice a societăților de construcții și prin organizarea anuală a Trofeului Calității ARACO, marca înregistrată la OSIM, care are deja 27 de ediții.

 

Recunoașterea socială a constructorului

MC: ARACO luptă pentru drepturile și stabilitatea acestui sector. Ce îi lipsește astăzi breslei din România pentru a recăpăta respectul social de care se bucurau vechile bresle de zidari sau dulgheri?

 

LP: Dacă citim cifrele anului 2025 care spun că sectorul a avut un număr mediu de angajați de 465.000 și o pondere de 8% în PIB (cea mai ridicată din UE) în condițiile unui sector cu risc consistent de SSM, nu văd motive care să chestioneze recunoașterea socială a sectorului !
 

Ce credem noi că trebuie apărată și consolidată este respectabilitatea publică a profesiei!

Exista mai multe motive care justifica aceste demersuri din partea noastră, câteva dintre acestea fiind :

a. Prevalența santierelor și a lucrărilor finanțate public de multe ori întârziate din cauza sincopelor de finanțare care reprezintă un motiv pentru care cetățenii sunt deranjați de decalări, iar reproșurile se împart între decidenții politici și constructori !…

b. Deficitul de forță calificata de munca și dependenta crescută de muncitorii străini crează probleme în planul ritmului sau al calității execuției,

c. Cu excepția celei de nișă, mass media generalistă nu menționează realizările constructorilor, făcând audiența mai mare când precizează erori, accidente sau fapte de corupție.

Respectul de care se bucurau vechile bresle de zidari sau dulgheri nu mai poate fi reîntâlnit, pentru că aceste profesii sunt pe cale de dispariție din cauza mecanizării, prefabricării, progresului tehnic.

Se spune că cel mai mult se resimte valoarea unui lucru atunci când nu îl mai ai ! Muncitorii români pregătiți aici în trecut lucrează de mulți ani în țările din UE unde au ales să plece. Și vă asigur că în Spania sau Italia se vorbește cu mult respect despre ei !

În concluzie, respectabilitatea sectorului vine din calitate constantă, transparență, responsabilitate asumată și profesionalism confirmat! Precum și o promovare  periodică și inteligentă a imaginii și realizărilor breslei !

 

Standardul European și Amprenta Locală

MC: Din perspectiva dumneavoastră la nivel european (CESE/FIEC), cum putem armoniza directivele stricte de decarbonizare cu nevoia de a păstra autenticitatea și temeinicia muncii de șantier în România?

LP: Green Deal (Pactul Verde European, adoptat în 2020) reprezintă strategia UE pentru neutralitate climatică până în 2050, cu focus pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (țintă intermediară de -55% până în 2030), economie circulară, eficiență energetică și tranziție justă. 

Acesta include inițiative precum renovarea clădirilor (Renovation Wave), transport sustenabil și agricultură verde, adaptate la România prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și Strategia Energetică 2025-2035.  Așteptăm în dinamica ajustările CE la Green Deal…

Clean Industrial Deal (lansat în februarie 2025) este o continuare și extindere a Green Deal-ului, axată pe decarbonizarea industriilor (inclusiv construcții), creșterea economică competitivă și tehnologii curate. Acesta vizează industrii energointensive (cum ar fi cele de materiale de construcții), promovând circularitatea, inovația în tehnologii verzi și investiții de 150 de miliarde de euro în cercetare și lanțuri de aprovizionare curate.    

În România, acestea se aliniază obiectivelor naționale de reducere a emisiilor cu 78% până în 2030 și de acces la fonduri UE pentru energie curată.

Armonizarea celor două pe șantierele de construcții implică integrarea sustenabilității (Green Deal) cu practici industriale curate și eficiente (Clean Deal), pentru a reduce impactul asupra mediului, a crește competitivitatea companiilor și a respecta reglementările UE/naționale.

Din 2026, criteriile ESG (Environmental, Social, Governance) devin obligatorii în licitațiile publice românești, ceea ce înseamnă că firmele fără planuri de decarbonizare și practici sustenabile riscă excluderea din proiecte.

 

Sustenabilitatea ca responsabilitate morală

MC: Este sustenabilitatea doar o bifă în proiectele europene sau poate deveni noul „jurământ al meșterului” pentru secolul XXI?

LP: Sustenabilitatea în construcții nu mai este o opțiune sau un „trend verde” – este o necesitate practică, economică și, mai presus de toate, o responsabilitate morală fundamentală. Construim nu doar pentru azi, ci pentru un viitor în care copiii noștri să poată respira aer curat, să aibă apă și resurse suficiente și să trăiască în clădiri rezistente și sănătoase. Fiecare decizie luată pe șantier azi este un legământ tacit față de generațiile care vin – sau o trădare a lor.

Sustenabilitatea reprezintă, în esență, capacitatea de a satisface nevoile generației actuale fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. În contextul construcțiilor, sustenabilitatea înseamnă proiectarea, realizarea, exploatarea și demolarea (sau reciclarea) clădirilor și infrastructurii astfel încât să se minimizeze impactul negativ asupra mediului, să se optimizeze resursele și să se asigure un mediu sănătos și sigur pentru utilizatori pe termen lung.

Sectorul construcțiilor este unul dintre cei mai mari consumatori de resurse și emițători de CO₂ la nivel global (aproximativ 37-40% din emisiile globale anuale), deci rolul său în tranziția către o lume sustenabilă este critic.

Dincolo de obligațiile legale (Green Deal european, ESG obligatoriu în licitații publice din România din 2026, CBAM, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2030), sustenabilitatea devine o datorie morală profundă față de generațiile viitoare. Aceasta implică:

1. Dreptul la un mediu viabil

Fiecare clădire construită azi va exista (sau va afecta mediul) zeci sau sute de ani. Alegerea materialelor high-carbon, ineficiența energetică sau lipsa adaptabilității înseamnă condamnarea copiilor și nepoților la costuri enorme de adaptare climatică, poluare persistentă și resurse epuizate. Este o formă de injustiție intergenerațională.

2. Responsabilitatea față de planetă și biodiversitate

Construcțiile ocupă terenuri, consumă resurse finite (nisip, apă, minerale) și generează deșeuri masive. Ignorarea acestui lucru echivalează cu o exploatare iresponsabilă a resurselor comune ale umanității.

3. Etica profesională și leadership responsabil

Arhitecții, inginerii, constructorii și investitorii au un rol de gardieni ai viitorului. Prioritizarea profitului pe termen scurt în detrimentul sustenabilității (ex.: beton clasic vs. beton low-carbon, izolație minimă vs. nearly zero-energy building) reprezintă o încălcare a principiilor etice profesionale și a conceptului de „common good” (binele comun).

4. Tranziție justă și echitate socială

Proiectele sustenabile trebuie să evite gentrificarea, să creeze locuri de muncă verzi calificate și să asigure locuințe accesibile și sănătoase pentru cât mai mulți, inclusiv pentru cei vulnerabili. Altfel, „verdele” devine un lux al celor bogați – o altă formă de inechitate socială și morală.

Cum spunea Constantin Brâncuși: ”Sa muncești ca un sclav, sa poruncesti ca un rege, sa creezi ca un demiurg !”
Și musai ... sustenabil !

Interviu realizat de Călin Diaconu - Redactor Șef Misiunea Casa, cu Domnul Laurențiu Plosceanu Președinte ARACO și Vicepreședinte FIEC (martie 2026)