Standardizarea ca busola in cariera

Am întâlnit-o pe Doamna Iuliana Chilea, Director General al ASRO - organism care coordonează activitatea de standardizare la nivel național, în cadrul Galei Sustenabilității Mediului Construit (OAER & AIIR), un context firesc pentru a discuta despre ceea ce susține, în mod real, evoluția domeniului: standardele. Experiența sa de aproape două decenii în standardizare, completată de implicarea activă în structurile europene, oferă o perspectivă clară și aplicată asupra modului în care regulile bine construite devin instrumente de lucru, nu simple obligații.

Din acest dialog s-a conturat o idee simplă, dar puternică: standardizarea nu este doar un cadru tehnic, ci un avantaj real pentru cei care vor să construiască corect, eficient și pe termen lung. Interviul surprinde tocmai această abordare – pragmatică, orientată spre rezultate și deschisă către noile generații de specialiști.

Iuliana Chilea, Director General al ASRO

Cu o experiență de aproape 20 de ani în cadrul ASRO, Iuliana Chilea a contribuit la consolidarea prezenței României în standardizarea europeană și la apropierea standardelor de nevoile economice și sociale ale pieței naționale.

La nivel european, este implicată în structurile de guvernanță ale CEN și CENELEC, participând la procese care influențează evoluția sistemului și capacitatea acestuia de a răspunde mai rapid cerințelor industriei și societății. În paralel, la nivel național, urmărește creșterea vizibilității standardizării și o mai bună înțelegere a rolului acesteia în rândul noilor generații de specialiști.

Din ianuarie 2026, ocupă funcția de vicepreședinte tehnic al CEN, poziție care reflectă rolul său în standardizarea europeană.

Accesul la standarde înainte de publicare – un avantaj real pentru viitorii specialiști?

Misiunea Casa (M.C.): Doamnă Chilea, faceți parte din structurile de guvernanță ale organizațiilor europene de standardizare, unde se elaborează standardele la nivel european. Cum i-ați descrie unui student sentimentul de a avea acces la aceste „rețete” ale succesului înainte ca ele să fie publicate? Este acesta un avantaj competitiv real?


Iuliana Chilea (I.C.): Participarea la activitățile de standardizare, atât la nivel național, cât și european, oferă acces la modul în care sunt definite și structurate cerințele tehnice înainte de a ajunge în forma lor finală. Dincolo de textul standardului, devine vizibil întregul proces: discuțiile dintre experți, argumentele tehnice, opțiunile diferite analizate și, în final, obținerea unui consens.

Așadar, în comitetele tehnice, fiecare cerință este rezultatul unui echilibru între diferitele perspective venite din partea industriei, a autorităților,  a mediului de cercetare, a organizațiilor de protecție a mediului sau a consumatorilor etc., iar procesul de negociere dintre acestea este fundamental.

Acolo se poate înțelege nu doar ce se stabilește, ci mai ales de ce.
 

Pentru un student, valoarea acestui acces este dată tocmai de expunerea la procesul decizional: poate afla din timp care sunt necesitățile dintr-un domeniu, care sunt cele mai recente descoperiri, cum se conturează soluțiile la problemele identificate și cum se ajunge la o formă acceptată de toți. Textul final surprinde rezultatul, însă, de cele mai multe ori, raționamentul și compromisurile din spatele acestuia nu sunt vizibile.

Standardele limitează sau accelerează inovația? Rolul lor în construcția unei idei solide

M.C.: Mulți tineri cred că standardele „îngroapă” inovația. Din perspectiva expertizei dumneavoastră, cum protejează un standard ideea unui tânăr inginer și cum îl ajută să nu „reinventeze roata”, ci să construiască pe o fundație deja consolidată?

I.C.: Ideea că standardele limitează inovația pornește, de cele mai multe ori, dintr-o înțelegere parțială a rolului lor. Standardele nu impun soluții; ele definesc cadrul în care produsele, sistemele și serviciile trebuie să funcționeze. Pentru un tânăr inginer, acest cadru reprezintă un punct de plecare solid.

Nu mai este nevoie să rezolve problemele care au fost deja lămurite (de exemplu, cum se măsoară performanța sau ce nivel de siguranță solicită un anumit produs): aceste repere există deja. În acest fel, efortul poate fi orientat către dezvoltarea elementelor cu adevărat noi.

Din perspectiva proprietății intelectuale, standardele îl ajută pe un tânăr să înțeleagă unde începe contribuția sa. Ele delimitează ceea ce este deja cunoscut și utilizat, astfel încât inovația să fie mai ușor de identificat și de valorificat.

Standardele reduc incertitudinea și sprijină adoptarea noilor soluții. Inovația nu începe, astfel, de la zero: ea pornește de la un cadru deja validat, ceea ce crește șansele ca rezultatul să fie utilizat și recunoscut.

De la executant la consultant: cum te ajută standardele să înțelegi cu adevărat caietele de sarcini

M.C.: Împreună cu ANAP, ASRO a publicat un ghid destinat autorităților contractante privind utilizarea standardelor în documentațiile de achiziții publice. Un tânăr absolvent se va lovi rapid de licitații și de caiete de sarcini. Cât de mult contează, pentru un start de carieră, să știi să „citești” un standard, astfel încât să nu fii doar un executant, ci un consultant strategic pentru firma la care lucrezi?

I.C.: Caietele de sarcini și documentațiile de licitație sunt pline de referințe la standarde. Diferența apare în modul în care acestea sunt citite: pentru unii rămân o succesiune de indicative, pentru alții devin instrumente de lucru.

Am colaborat cu ANAP la realizarea unui îndrumar metodologic pentru formularea criteriilor legate de standarde în documentațiile de atribuire tocmai pentru a clarifica modul în care standardele trebuie utilizate în practică. Un tânăr care învață ce este un standard și necesitatea acestuia în domeniul pe care îl vizează, înțelege ce se cere cu adevărat: dacă este vorba despre un anumit nivel de performanță, despre o metodă de încercare sau despre conformitatea cu un sistem de management. De aici se schimbă și rolul lui în echipă: poate identifica cerințe necorelate, poate propune soluții și poate susține dialogul tehnic cu autoritatea contractantă.

Diferența dintre o persoană care „urmează instrucțiunile” și o altă persoană care înțelege mecanismele din spatele lor se vede imediat, iar această capacitate de a citi standardele în contextul lor real devine un avantaj care se simte încă din primii ani de carieră.

Standardizarea ca „GitHub” al ingineriei: cum devii parte dintr-o comunitate, nu doar un utilizator de reguli

M.C.: Ați menționat la Gala Sustenabilității Mediului Construit că Gen Z caută colaborare și sens. Având în vedere implicarea ASRO în diverse proiecte europene în care ați atras atenția asupra necesității standardelor pentru industrie, putem vedea standardizarea ca pe un 'GitHub' al ingineriei, unde cele mai bune practici sunt partajate la nivel global? Cum ar trebui să privească un student acest ecosistem pentru a se simți parte dintr-o comunitate, nu doar un cititor de standarde?

I.C.: Analogia cu GitHub este chiar interesantă pentru că trimite la ideea de lucru în comun. Standardizarea adună experiența din industrie, o trece prin filtrul discuțiilor și o transformă în repere care pot fi folosite ulterior de către toți.

În proiectele europene în care ASRO a fost implicată, am lucrat alături de organisme de standardizare, reprezentanți ai cercetării și inovării și parteneri din industrie, la nivel european, pentru a integra aceste perspective în documente aplicabile în practică.

Pentru un student, cheia este să privească standardele ca pe rezultatul acestui proces: un spațiu în care se regăsesc decizii asumate, stabilite prin consens.

De aici apare și sentimentul de apartenență: din faptul că standardizarea oferă un cadru în care contribuțiile individuale pot ajunge să fie folosite pe scară largă.

Cum accelerează standardele proiectele sustenabile: mai puține erori, mai multă eficiență

M.C.: Într-o lume care se mișcă incredibil de repede, cum îi ajută standardele pe tineri să fie mai agili și să livreze proiecte sustenabile (ZEB, EPBD) fără să piardă ani în teste și erori pe care alții le-au făcut deja?

I.C.: Standardizarea evoluează pentru a ține pasul cu ritmul accelerat al tehnologiilor. CEN și CENELEC lucrează la scurtarea timpului de publicare a standardelor europene (EN) și la dezvoltarea unor formate mai flexibile, precum European Agile Specification (EAS) sau livrabile accelerate, inclusiv Flash Standards, care reduc semnificativ durata de elaborare a unor standarde pentru a răspunde nevoilor actuale.

Pentru un tânăr care lucrează, de exemplu, pe proiecte de clădiri cu consum de energie aproape zero sau în aplicarea cerințelor EPBD, standardele oferă un avantaj direct. Ele reunesc experiența acumulată: metode validate și soluții deja testate. Astfel, timpul nu mai este consumat pentru a descoperi ce nu funcționează, ci poate fi folosit pentru a optimiza și a inova.

„Cum pot contribui?” – întrebarea care transformă un tânăr din utilizator în autor de standarde

M.C.: Ce întrebare ați dori să primiți de la studenții din domeniul construcțiilor și instalațiilor, astfel încât aceștia să înțeleagă rolul ASRO în obținerea calității?

I.C.: Dacă ar fi să aleg o singură întrebare pe care mi-aș dori să mi-o adreseze studenții aceea ar fi: „Cum pot contribui eu la un standard?"
 

Nu „cum îl aplic", ci „cum contribui". Pentru că această întrebare schimbă complet perspectiva și te face să devii un potențial autor al standardelor. Și ASRO are exact mecanismele prin care un tânăr specialist, chiar la început de carieră, poate participa în activitatea comitetelor tehnice, poate aduce perspectiva generației sale, poate influența modul în care industria definește calitatea și siguranța.

Eurocodurile – standardele care conturează viitorul construcțiilor sustenabile

M.C.: Dacă ar fi să alegeți un singur standard care „permite tinerilor să viseze” la un viitor sustenabil, pe care l-ați pune pe noptiera unui student în an terminal?

I.C.: Dacă ar fi să aleg un reper din domeniul construcțiilor, aș spune seria de standarde pentru Eurocoduri, pentru că ilustrează foarte bine ce înseamnă standardizarea la scară europeană: reguli comune, aplicate în mai multe țări, care permit proiectarea și evaluarea construcțiilor pe o bază unitară. Generația a doua de Eurocoduri, aflată în curs de elaborare și implementare, integrează principii legate de sustenabilitate, performanță pe durata de viață și reziliență la schimbările climatice ale structurilor de construcții.

De asemenea, ele schimbă și modul de a gândi, iar o clădire este, de acum, tratată ca un sistem care evoluează pe tot parcursul ciclului său de viață.

Un student care înțelege structura și logica Eurocodurilor dobândește, încă din timpul studiilor, o perspectivă asupra modului în care Europa va construi în următorii ani și își poate ancora propriile decizii profesionale în acest cadru.