on

LUCRARI „IN VERDE” APLICATE VITEI-DE-VIE (II)

17 mai, 2019

comenteaza trimite unui prieten printeaza

Daca in prima parte a perioadei de vegetatie a vitei-de-vie, prin lucrarile in verde se urmareste asigurarea unui echilibru intre procesele de crestere si rodire, cu predominarea proceselor de crestere vegetativa, in a doua parte se urmareste imbunatatirea calitatii productiei si o mai buna adaptare la conditiile climatice din perioada maturarii strugurilor.

Odata cu intrarea strugurilor in parga (marcata prin inceputul colorarii boabelor la soiurile negre si inmuierea acestora la cele albe) se recomanda aplicarea a doua lucrari: carnitul lastarilor si desfrunzitul partial.

Carnitul lastarilor consta in suprimarea varfurilor tuturor lastarilor indiferent daca poarta sau nu rod. Se face cu scopul de a micsora umbrirea lastarilor si a frunzelor si a imbunatati iluminarea, insorirea si aerisirea frunzisului ramas, ca si a strugurilor. Totodata se usureaza trecerea utilajelor pe intervalele dintre randuri folosite in tratamentelor fitosanitare sau pentru intretinerea solului.

Momentul executarii carnitului ca si intensitatea (numarul de frunze indepartate) sunt in stransa legatura cu activitatea fotosintetica a frunzelor ca si vigoarea de crestere a lastarilor. Se cunoaste ca intensitatea activitatii fotosintetice a frunzelor creste in cursul perioadei de vegetatie dinspre baza spre varful lastarilor. De aceea prin carnit vor fi indepartate numai frunzele tinere din varful lastarului, socotie „parazitare” intrucat consumul lor de produse elaborate prin fotosinteza este mai mare decat pot produce ele. Inseamna ca prin carnit substantele fotosintetice sunt redistribuite, fiind dirijate catre alte organe ale plantei, cu cerinte mari in asimilate: cresterea si maturarea strugurilor, maturarea coardelor. Momentul optim pentru executarea carnitului se coreleaza si cu intensitatea de crestere a lastarilor. Se recomanda executarea carnitului in momentul incetinirii cresterii lastarilor, ceea ce corespunde cu intrarea strugurilor in parga (calendaristic la inceputul lunii august), indepartand 5-7 frunze din varful lastarului. Executat mai devreme, cand lastarii sunt in plina crestere, sau mai sever, cu indepartarea unui numar mai mare de frunze, carnitul determina formarea unui numar mai mare de copili.

La formele de conducere semiinalta, dar mai ales inalta, cand lastarii depasesc ultima sarma a spalierului si capata o pozitie atarnanda, cresterea lor in lungime este franata, incat executarea carnitului nu este absolut necesara.

Carnitul se executa manual, folosind foarfecele de vie, sau si mecanizat cu folosirea unor dispozitive de taiere (cu bare de taiat, cu lama taietoare si contralama, cutite rotative etc) montate pe tractor.

Carnitul sever al lastarilor si concurenta sporita a copililor poate contribui la intarzierea maturarii strugurilor. Prin carnitul tardiv al lastarilor la o saptamana dupa parga strugurilor (ca masura de atenuare a efectelor negative ale incalzirii globale), s-a obtinut o reducere semnificativa a acumularii zaharurilor in exces, fara modificarea pH-ului mustului, acizilor organici, continutului de antociani in pielita boabelor si a  taninurilor din seminte.

Desfrunzitul partial consta in indepartarea frunzelor din zona strugurilor, atat la soiurile pentru struguri de masa cat si la cele pentru vin, cu scopul de a crea strugurilor conditii mai bune de iluminare si insorire, aerisire mai buna si usurarea aplicarii tratamentelor fitosanitare (impotriva manei, fainarii, mucegaiurilor etc). Este indicat, indeosebi, in regiunile cu toamne reci si ploioase, la soiurile cu crestere viguroasa si frunzis bogat (Cardinal, Muscat de Adda, Italia), la cele cu boabe neuniform colorate (Muscat de Hamburg, Coarna neagra), precum si la soiurile pentru vinuri de calitate superioara, sensibile la mucegai (Sauvignon, Furmint, Grasa de Cotnari).

Prin desfrunzitul partial efectuat la parga se indeparteaza 10-30 % din frunzele situte in dreptul strugurilor, imbatranite si deficitare in asimilate.

La soiurile de struguri pentru masa, mai ales la cele cu maturare timpurie, ca si in verile si toamnele calduroase, din ce in ce mai frecvente in ultimele decenii ca urmare a schimbarilor climatice, sau in locurile bine insotite, desfrunzitul partial nu este indicat  sau se recurge la un  desfrunzit moderat. In acest fel se evita expunerea strugurilor direct la soarele puternic, care poate provoca arsuri pe boabe, patarea lor, ducand la deprecierea calitativa a strugurilor. Boabele scaldate de soarele puternic au pielita mai groasa, mai putin elastica, ceea ce influenteaza cresterea boabelor, micsoreaza rezistenta la fisurare, la transport, ca si la pastrare. Pentru evitarea acestor efecte, se face un desfrunzit moderat, incat strugurii sa primeasca lumina difuza, sau se executa treptat, pentru a nu expune strugurii brusc la soare.

La soiurile pentru struguri de vin, in special la cele cu frunzis bogat, desfrunzitul este o interventie utila pentru imbunatatirea compozitiei strugurilor, creste continutul in zaharuri, aciditatea scade, creste continutul in substante colorante, obtinandu-se vinuri de mai bunba calitate. Cercetari relativ recente de atenuare a efectelor incalzirii climatice au evidentiat faptul ca desfrunzitul butucilor la parga, cu indepartarea a 30-35 % din frunze, situate deasupra zonei strugurilor (in partea mediana-superioara) a determinat o incetinire a acumularii zaharurilor in exces, cu obtinerea unor vinuri echilibrate, cu mentinerea unei aciditati corespunzatoare si substante colorante (importante in cazul vinurilor rosii).

Ca orice alta lucrare, si taierea vitei de vie are nevoie de unelte si produse de calitate. Verifica produsele comercializate de partenerii nostri - Verdon. Click aici.

Autor: Prof. Univ. Dr. Liviu-Coriolan Dejeu Facultatea de Horticultura

Adauga un comentariu


Comentarii

Nu exista comentarii.

Alte articole

Gradina alpina Gradina alpina
Reguli privind toaletarea copacilor Reguli privind toaletarea copacilor
Cat de initiati sunteti in limbajul florilor? Testati-va cunostintele de florigrafie! Cat de initiati sunteti in limbajul florilor? Testati-va cunostintele de florigrafie!
Pavajele ecologice – Sfaturi de pregatire a terenului si de montare Pavajele ecologice – Sfaturi de pregatire a terenului si de montare
Viespile - cand sunt benefice si cand sunt daunatoare Viespile - cand sunt benefice si cand sunt daunatoare
Primele lucrari in livada - Cum putem obtine roade la putin timp dupa plantarea unui pom fructifer Primele lucrari in livada - Cum putem obtine roade la putin timp dupa plantarea unui pom fructifer

Vezi mai multe articole