on

Pregatirea pentru iernare a vitei-de-vie

26 noiembrie, 2019

comenteaza trimite unui prieten printeaza

Vita-de-vie este o planta adaptata climatului temperat, caracterizat prin prezenta celor 4 anotimpuri, dintre care iarna poate sa fie, in anumite zone, foarte geroasa, cu temperaturi minime care coboara uneori sub pragul de rezistenta de -18... - 22ºC.

Exista o multitudine de factori care influenteaza rezistenta la ger a vitei-de-vie: nivelul temperaturilor minime nocive, soiul, amplasarea pe teren a plantatiilor pe diferite forme de relief, perioada in care survin, forma de conducere a butucilor, gradul de maturare a lemnului etc.

Vita-de-vie parcurge perioada de repaus in bune conditii atunci cand temperatura minima nu coboara sub -15ºC.

Soiurile de struguri pentru masa sunt mai sensibile la ger (rezista pana la -18... - 20ºC), in timp ce soiurile pentru vin sunt mai rezistente (-20... - 22ºC). Sunt cateva soiuri foarte sensibile (Cardinal, Transilvania, Victoria), la care temperaturile de -16... - 18ºC afecteaza viabilitatea mugurilor, in timp ce altele sunt mai rezistente: Pinot gris, Cabernet Sauvignon, Coarna neagra, etc. Hibrizii direct producatori rezista la temperaturi si mai scazute cu cateva grade, comparativ cu soiurile nobile.

Cele mai afectate de ger sunt plantatiile situate pe vai, la baza pantelor si pe ses, comparativ cu cele de pe pante.

Rezistenta la ger variaza pe parcursul perioadei de repaus a vitei-de-vie; la inceputul si sfarsitul acesteia rezistenta este mai scazuta si este maxima la mijlocul iernii.

In cazul plantatiilor conduse in forma joasa si neprotejate, gradul de afectare a butucilor este mai mare, intrucat in apropierea solului temperaturile minime sunt mai scazute.

Un rol important in asigurarea rezistentei la iernare a vitei-de-vie il are si gradul de maturare a lemnului care depinde si de starea de sanatate a butucilor, de parcurgerea unor toamne lungi, fara exces de precipitatii etc.

In functie de conditiile de iernare, in viticultura se practica 3 sisteme de cultura: protejata, semiprotejata si neprotejata.

Cultura protejata se practica acolo unde temperaturile minime absolute nocive pentru vita-de-vie au o frecventa mai mare de 4 ani, din 10 ani de productie. Butucii condusi in forma joasa sunt protejati prin acoperirea coardelor cu un strat de pamant de 10-20 cm. Lucrarea este usurata, daca la aratura de toamna rasturnarea brazdei se face „in laturi”. Ingropatul se face toamna dupa caderea frunzelor, inainte de inghetarea solului, dupa ce s-a efectuat taierea de usurare. Cu aceasta ocazie, la taierea Guyot multiplu, pe forma joasa de conducere a butucului, la care in primavara vom lasa 2-4 coarde re rod (de 8-10 ochi) si a 2-4 cepi de inlocuire (de 2 ochi), la taierea de usurare se pastreaza maximum 4-6 coarde, cu eliminarea plusului de lungime. In jurul butucului, cu sapa, se face un musuroi, iar pe directia randului, in stanga si dreapta fiecarui butuc un pat de pamant, inalt, in dreptul butucului, pana la primele ramificatii pornite din butuc. Apoi coardele lasate la taierea de usurare, stranse manunchi, se intind pe aceste paturi de pamant, potrivit cu directia lor naturala, fara a le forta, si se fixeaza spre varful lor cu pamant si apoi pe toata lungimea, cu un strat de pamant de 10-20 cm.

Cultura semiprotejata se practica acolo unde frecventa temperaturilor minime nocive din timpul iernii nu depaseste 2-3 ani din 10. In aceste conditii se practica forma semiinalta, cu pastrarea a 2 cepi de siguranta la baza tulpinii (de 2-3 ochi), care sunt reinnoiti periodic. Toamna, dupa caderea frunzelor, coardele anuale rezultate din acesti cepi de siguranta sunt acoperite cu un strat de pamant de 10-20 cm. In cazul plantatiilor tinere, musuroitul facut la baza butucilor reprezinta tot o semiprotejare.

Atunci cand temperaturile minime nocive pentru vita-de-vie au o frecventa redusa, de maximum 1-2 ani din 10, zona respectiva se preteaza la cultura neprotejata. Este suficienta in acest caz protejarea prin acoperire cu pamant numai a zonei de altoire, situata imediat la suprafata solului. Uneori, mai ales la soiurile de struguri pentru masa, care sunt mai sensibile la actiunea gerului, se pastreaza 2 cepi de siguranta si se musuroieste si baza coardelor pornite din acestia.

Este de retinut faptul ca datele comunicate de meteorologi sunt obtinute in adapostul meteorologic situat la 2 m, in timp ce coardele sunt situate mai jos, unde temperatura este si mai scazuta, diferentele fata de suprafata solului putand ajunge la 2-6º C.

In functie de pierderile de ochi sau gradul de afectare a butucilor, in primavara se recurge la refacerea potentialului de productie, folosind diferite solutii: compensarea pierderilor de ochi; refacerea butucilor din coardele formate pe cepii de siguranta; completarea golurilor in cazul butucilor afectati in totalitate de ger.

In general, este bine sa se tina seama de recomandarile unitatilor de cercetare din zona, de experienta indelungata a unor localnici, precum si de cunoasterea rezistentei la ger a soiurilor din cultura.

Autor: Prof. Univ. Dr. Liviu-Coriolan Dejeu Facultatea de Horticultura

Adauga un comentariu


Comentarii

Nu exista comentarii.

Alte articole

Pregatirea gradinii pentru primavara Pregatirea gradinii pentru primavara
Gradinile englezesti s-au nascut la Roma Gradinile englezesti s-au nascut la Roma
Ce trebuie sa stii despre construirea unui gratar Ce trebuie sa stii despre construirea unui gratar
Cum sa obtii capsune mari si dulci Cum sa obtii capsune mari si dulci
Luna iulie in gradina - ce recoltam si ce plantam Luna iulie in gradina - ce recoltam si ce plantam
Ghivecele cu flori: cand este momentul sa le aduci inauntru Ghivecele cu flori: cand este momentul sa le aduci inauntru

Vezi mai multe articole