on

Întoarcerea la sat, adevăr sau nu? De fapt care sunt comunele în care s-au mutat în pandemie românii

30 mai, 2022

comenteaza trimite unui prieten printeaza

Mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele pentru a se muta în mediul rural – așa arată datele oficiale din cei doi ani de pandemie trăiți în România. Doar în acești doi ani, peste 250.000 de locuitori au ales să se mute din mediul urban la ţară, arată datele recente ale Institutului Național de Statistică.

 

Tot datele INS indică faptul că, în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunţat la viaţa din oraş pentru cea din mediul rural. În sens invers, adică din localităţile mici către oraşe, s-au mutat numai 77.825 de persoane.

 

Pe acest fond, specialiştii susţin că, în ultimii doi ani, tendinţa migraţiei către mediul rural s-a accentuat, dovadă că, în 2022, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69% sunt pentru zona rurală.

 

În luna februarie a acestui an s-au eliberat 3.542 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+38,9%), cu o suprafaţă utilă totală de 803.035 mp (+33,3%).

 

În mediul rural ar urma să se construiască 404.681 mp de construcţii rezidenţiale, faţă de 275.091, în ianuarie 2022, şi 377.606 mp în februarie 2021.

 

Pe lista argumentelor celor care migrează de la oraş la ţară, dincolo de dorinţa de avea mai mult spaţiu şi de a respira un aer mai curat, s-a adăugat recent și explozia costurilor cu utilităţile, cu gazele şi energia electrică.

 

Chiar așa să stea lucrurile? Chiar fug românii de la orașe?

 

Asta arată cifrele seci, dar realitatea e mai nuanțată. Aceleași date arată că, de fapt, cei plecați de la oraș la țară se mută cel mai adesea, de fapt, în localităţi lipite de marile oraşe sau la o distanţă de 10 - 15 km de acestea.

 

Toate cele 50 de comune în care s-au mutat recent ”orășenii” sunt, de fapt, localităţi lipite de un oraş mare. Sunt cazuri precum cel reprezentat de Floreşti (Cluj-Napoca) sau Chiajna (Bucureşti), deși acestea nu sunt singurele exemple.

 

„Cea mai mare comună din România este Floreşti, după numărul de locuitori, dar este un cartier dormitor al Clujului. Mulţi dintre cei care se mută în Floreşti tot la bloc stau. În Floreşti, preţurile sunt cu 30% mai jos decât orice este în Cluj, oamenii nu se duc acolo pentru că sunt mai aproape de natură, ci pentru că este ieftin“, a explicat un specialist, din partea SVN Cluj-Napoca.

 

Comunele care au înregistrat în 2020 cele mai mari creşteri ale fluxului migraţiei au fost Floreşti, judeţul Cluj, unde s-au mutat 2.800 de persoane, Chiajna, jud. Ilfov, plus 2.100 de persoane, Miroslava, judeţul Iaşi, care a mai câștigat 1.600 persoane, şi Dumbrăviţa, judeţul Timiş, unde s-au mutat 1.500 de persoane în 2020, arată datele de la INS.

 

Numai Bucureștiul are peste 10 ”sateliți”

 

Într-un top 50 al comunelor care au primit cei mai mulţi locuitori în 2020, Bucureştiul are peste 10 „sateliţi“, zone noi, cartiere noi.

 

Indiferent cum le numim, comunele din jurul marilor oraşe sunt de fapt noile zone urbane alese de tineri şi de familii pentru a păstra legătura cu oraşul. De altfel, cei care se mută acolo nici nu simt că trăiesc la țară, pentru că lucrează în București, acolo merg la plimbare sau ies în oraș, își fac cumpărăturile în Capitală, merg cu metroul – care se află, adesea, la doar câteva minute de casă -, circulă cu transportul în comun din Capitală, își duc copiii la grădinițe sau școli din București. Se întâmplă însă ca pe buletin să nu aibă București, ci Popeşti-Leordeni, de exemplu.

 

Nu doar Bucureştiul, Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi se extind pe orizontală, așa cum se poate vedea. Același timp de comportament se întâlnește, în ultimii, și în cazul unor orașe mai mici, așa cum sunt Sibiu, Braşov, Târgu-Mureş, Oradea sau Constanţa.

 

De altfel, cea mai bună dovadă că așa stau lucrurile e o simplă privire pe anunțurile publicate de site-ul de imobiliare imoradar24 sau pe imobiliare.ro. Indiferent cărui oraș sau comună sunt asimilate anunțurile, se poate vedea că proprietățile cu cele mai bune prețuri (raportat la suprafață etc.) sunt, de fapt, în buza orașelor, dar nu tocmai la oraș. Nu poți să spui că sunt la țară, pentru că beneficiază de tot ceea ce oferă mediul urban, dar, tehnic, nu fac parte din urbe, cel puțin nu pe hârtie.

Adauga un comentariu


Comentarii

Nu exista comentarii.

Alte articole

Reynaers Aluminium livreaza sisteme de tamplarie de aluminium pentru usi,ferestre si fatade pentru proiecte imobiliare externe Reynaers Aluminium livreaza sisteme de tamplarie de aluminium pentru usi,ferestre si fatade pentru proiecte imobiliare externe
Ce mai este nou pe piata constructiilor si a imobiliarelor? Am aflat la "Real Estate. Quo-vadis 2017?", un eveniment DeBizz Ce mai este nou pe piata constructiilor si a imobiliarelor? Am aflat la "Real Estate. Quo-vadis 2017?", un eveniment DeBizz
RE/MAX mizeaza pe o crestere cu 40% a comisioanelor din tranzactii imobiliare in 2018 RE/MAX mizeaza pe o crestere cu 40% a comisioanelor din tranzactii imobiliare in 2018
Wizmo.ro: Apartamentele cu 2 camere au inregistrat cele mai multe anunturi de vanzare si inchiriere in 2017 Wizmo.ro: Apartamentele cu 2 camere au inregistrat cele mai multe anunturi de vanzare si inchiriere in 2017
Analiza Wizmo.ro si RE/MAX Grup de Lux: apartamentele neconventionale si casele care pot acomoda sedii de firme, printre cele mai atractive investitii imobiliare in 2018 Analiza Wizmo.ro si RE/MAX Grup de Lux: apartamentele neconventionale si casele care pot acomoda sedii de firme, printre cele mai atractive investitii imobiliare in 2018
Pretul chiriilor din Bucuresti a inceput sa creasca, pentru prima data, de la inceputul pandemiei. Care sunt cele mai scumpe si cele mai ieftine zone. Pretul chiriilor din Bucuresti a inceput sa creasca, pentru prima data, de la inceputul pandemiei. Care sunt cele mai scumpe si cele mai ieftine zone.

Vezi mai multe articole