De ce e Bucurestiul un dezastru urbanistic

13 martie, 2008

comenteaza trimite unui prieten printeaza

Mai multi arhitecti ii acuza pe primarii Capitalei, pe consilierii locali si pe urbanisti ca aproba ilegal proiecte care aglomereaza si mutileaza orasul.
 
Blocuri-turn cu zeci de etaje, in cartiere cu case de maximum un etaj, cladiri de patrimoniu demolate pe sest de proprietari, doar pentru ca valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decat valoarea istorica. Planuri de urbanism care incalca flagrant prevederile generale urbanistice ale orasului, aprobate de primari si de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafete mari din parcuri, pe care noii proprietari se grabesc sa le betoneze. Toate stau la baza unui raport facut public ieri de Asociatia Salvati Bucurestiul, in incercarea de a explica de ce arata Bucurestiul ca o sorcova de beton si sticla in care praful si poluarea au luat locul spatiilor verzi.
 
Raportul contine fotografii si cazuri ce ilustreaza dezastrul urbanistic din Capitala, toate fiind de fapt culese din presa care le-a semnalat de-a lungul ultimilor ani. Autorii raportului arata ca legislatia in domeniul constructiilor e deficitara, dar si ca autoritatile o incalca cu buna-stiinta, fiind sensibile la diverse influente private. Daca Asociat ia Salvati Bucurestiul indeamna bucurestenii la atitudine pentru schimbarea lucrurilor, Primaria Capitalei ga- seste ca datele din raport sunt incorecte si raspunde intr-un stil halucinant: spatiul verde aferent fiecarui locuitor din Bucuresti nu e asa de mic pe cat se spune. In sprijinul acestor afirmatii, primaria ia in calcul vegetatia din cimitire si din Gradina Zoo.
 
Cum sa construiesti cum vrea muschiul tau
 
„Daca proprietarul doreste sa construiasca mai inalt si mai dens decat prevede PUG (Planul Urbanistic General), se adreseaza unui urbanist, care realizeaza un PUZ al parcelei, schimband indicatorii PUG (procentul de ocupare al terenului - POT, coeficientul de utilizare a terenului - CUT, inaltimea maxima - Hmax). Exista o retea de influenta intre urbanistii autori de PUZ-uri «de succes» si membri ai Comisiei Tehnice a CGMB, care face ca respectivul PUZ sa primeasca aviz favorabil de la comisia tehnica. PUZ-ul este votat in continuare de CGMB, dupa care proprietarul ia avizul de constructie de la primaria de sector.“ Asa explica autorii raportului reteta de succes a construirii unui turn in mijlocul unei zone de vile. Moda PUZ-urilor care contrazic PUG-ul este apanaj romanesc, spun autorii, care sustin ca in strainatate numai autoritatile au voie sa genereze PUZ-uri, iar acestea sunt amplu dezbatute de comunitate.
 
Desi la prezentarea raportului s-au asociat si arhitectii Vera Marin si Gabriel Pascariu, reprezentand Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu“ si Ordinul Arhitectilor Bucuresti, cei doi au comentat palid faptul ca arhitectii - membri ai Ordinului - sunt de fapt autorii multora dintre proiectele incriminate in raport. Acelasi document gaseste ca vinovati de dezastrul urbanistic sunt: primarii de sector, primarul si consiliul general, Comisia Tehnica de Urbanism, care este condusa in prezent de fostul presedinte al Ordinului Arhitectilor Bucuresti.
 
Demolari nocturne
 
Acelasi raport da o serie de informatii cu caracter de zvon despre intentiile de demolare a unor case trecute pe lista monumentelor istorice, de pe strazi celebre din Bucuresti - Lahovari, Eminescu, Dorobanti, Traian - in locul carora proprietarii ar dori constructii de mai multe zeci de etaje. Exemplele sunt ilustrate de cazul unui imobil din strada Visarion, nr. 8, colt cu Lascar Catargiu, din sectorul 1, care, intr-o noapte, dupa cateva incendieri, a ramas fara acoperis, desi proprietarul nu detine autorizatie de demolare.
 
CU MASINA LA BIROU
 
Traficul, bomboana de pe coliva
 
Construirea unor cladiri inalte in mijlocul orasului are repercusiuni directe asupra traficului, deoarece majoritatea adapostesc birouri si aduc in centru mii de autoturisme zilnic. Un exemplu dat de raport este cladirea care se construieste langa Catedrala „Sf. Iosif“. „Aproximativ 500 de masini vor iesi la aproape aceeasi ora din parkingul Cathedral Plaza pe strada General Berthelot, cu un singur sens. Spatiul total pe care 500 de masini il ocupa pe o strada cu un singur sens este de 3,5 kilometri, cat distanta pana la Piata Presei Libere. Ei propun ca alternative transportul in comun sau cu bicicleta, insa recunosc ca nici una dintre variante nu e viabila in Bucuresti momentan.
 
MULTI SI BLOCATI
 
Cu 2 km/ora spre Europa
 
> viteza medie de deplasare in centrul Bucurestiului a scazut de la 15 km/ora in 2000 la sub 10 km/ora in 2006, iar la orele de varf la 2 km/ora;
 
> pierderile economice anuale provocate de blocajele in trafic se ridica la 180 de milioane de euro;
 
> timpul mediu de sosire a ambulantei la cazuri a ajuns de la 12 minute in 2002 la 35 de minute in 2006;
 
> Bucurestiul are o densitate de 9.009 locuitori/km patrat, comparativ cu Berlinul - 3.905, Viena - 3.850 si Budapesta - 3.674. Confortul social scade la densitati mai mari de 3.500 de locuitori/km2.
 
 
RETETA. Pe Strada Toamnei, colt cu Rosetti, o firma a inceput sa
construiasca fara autorizatie doua blocuri cu 10 etaje langa case de P+1.
Blocurile au fost autorizate pe parcurs
 
 
CENTRUL ISTORIC. Cladirea de pe strada Matei Basarab, nr.29, sector 3,
asteapta avizul de demolare
 
 
DOROBANTI. Pentru cladirile de pe strada Dionisie Lupu, nr. 70 si 72,
din sectorul 1, proprietarii au cerut autorizatii de demolare
 
Sursa: Evenimentul zilei

Adauga un comentariu


Comentarii

Nu exista comentarii.

Alte articole

Cine mai construieste case in Romania? Cine mai construieste case in Romania?
Apartamente mai ieftine cu 35% Apartamente mai ieftine cu 35%
Apartamentele din Bucuresti Apartamentele din Bucuresti
Orice tranzactie imobiliara de peste 10.000 euro va trebui raportata Oficiului pentru Prevenirea Spalarii Banilor Orice tranzactie imobiliara de peste 10.000 euro va trebui raportata Oficiului pentru Prevenirea Spalarii Banilor
Lupta pentru locuinte scade comisioanele Lupta pentru locuinte scade comisioanele
Veranda Mall și-a deschis porțile Veranda Mall și-a deschis porțile

Vezi mai multe articole