Izolatia eficienta a planseului spre pod

24 iulie, 2015

comenteaza trimite unui prieten printeaza

In conditiile actuale ale preturilor la utilitati si energie se pune problema economisirii si utilizarii cat mai eficiente a acestora. Dincolo de aspectul strict tehnic al posibilitatilor de atingere a acestor obiective, exista si o problema de mentalitate, granita dintre utilizarea rationala a resurselor de energie si risipa fiind de multe usor de depasit.

In domeniul constructiilor caselor individuale, dar si pentru cele industriale sau de alta natura, se impune proiectarea si realizarea unor solutii de termoizolare cat mai eficiente, astfel incat consumul de energie sa fie redus spre minimul posibil si, in acelasi timp, sa se asigure un confort interior superior. De la caz la caz se pot identifica o diversitate de solutii, adaptate specificului fiecarei constructii.

In domeniul izolatiilor termice este binecunoscut faptul ca ponderile pierderilor de energie raportate la fiecare tip de structura a constructiei au urmatoarele ponderi orientative:
   1. Pierderi prin punti termice circa 5%
   2. Pierderi prin suprafete vitrate circa 13%
   3. Pierderi prin pereti si plansee catre sol circa 16%
   4. Pierderi prin ventilatie circa 20%
   5. Pierderi prin acoperis circa 30%
Plecand de la aceste date, constatam ca ponderea mare este insumata de structurile superioare ale casei - acoperisul. Cum majoritatea cladirilor au inca din faza de proiectare termo-sistemul pentru fatada, in aceasta zona a acoperisului exista inca suficiente exemple ce pot fi incadrate la capitolul „asa NU”.

Exista cateva particularitati impuse de tipul de constructie al acoperisului, fiind posibile variante constructive ce includ un spatiu clasic de pod peste ultimul etaj, variante cu etaj mansardat ce  poate avea sau nu un mic spatiu de pod peste mansarda sau variante de acoperis tip terasa. Ei bine, pentru fiecare varianta de acoperis pot fi utilizate alte subvariante de executie, insa principiul termoizolatiei ramane acelasi si este impus de normativele in vigoare – rezistenta termica sa fie cel putin pesste o anumita valoare, clar stipulata la randul „Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri”, valoare 5,00 m2K/W.

Aceasta valoare se poate atinge tinand cont de doi factori in dimensionarea izolatiei termice: conductivitatea termica a materialului izolator si grosimea utilizata. Daca factorul grosime poate fi ales de fiecare utilizator, de regula se foloseste multiplu de 5cm, tinandu-se cont de dimensiunile standard ale izolatiei. Conductivitatea este un factor specific fiecarui tip de material izolator; chiar si in cadrul aceluiasi tip de material exista sortimente cu valori diferite, in functie de calitate.

In practica, pentru casele individuale cu acoperis de tip sarpanta, fie ca este spatiu cu pod sau mansarda, izolatia se face respectand cateva etape importante care necesita atentie atat la dimensionarea sistemului de izolatie, cat si la selectia materialelor si punerea in opera.
Din punct de vedere practic, avem doua cazuri: structura din lemn si structura din beton armat.

Sa vedem care sunt etapele in cazul planseului spre pod executat din lemn:
- Stratul izolator de baza se aseaza intre grinzile din lemn si este necesar sa umplem intreg spatiul oferit de acestea; corelat cu dimensiunea lor, se pot utiliza straturi succesive de vata minerala de sticla la rola, sortimente semirigide sau variantele de vata bazaltica;
- Acest strat de baza se fixeaza intotdeauna pe partea inferioara cu o retea de sustinere realizata din diferite fire sau sfori. In mod standard, se utilizeaza o retea de sarma zincata, insa noi va recomandam sfoara de polipropilena sau benzi de acest gen ce se pot fixa usor cu un capsator pe structura din lemn; aceasta fixare va sustine vata minerala tot timpul, evitand tasarea straturilor inferioare;
- Tavanul camerei de sub planseul din lemn se inchide de regula cu structura metalica si cu gips-carton sau in varianta rustica, utilizand lambriul din lemn;
- In interiorul structurii metalice pentru gips-carton se poate aplica minim un strat de izolatie, fie intre profilele de tip CD, fie peste aceasta, in functie de spatiul disponibil. Grosimea minima a acestui strat de vata este de 5cm;
- Intre gips-carton si acest strat de vata minerala utilizeaza o bariera de vapori, realizata din folie dedicata din polietilena armata sau folie aluminizata. Monteaza bariera de vapori in mod continuu si etans, suprapune imbinarile si etanseaza-le, inclusiv perimetral cu un sigilant;
- tine cont de umiditatea spatiului interior cand alegi placile din gips-carton; pentru spatii umede alege placute rezistente la umiditate (verzi);
- echivalentul rezistentei termice recomandate se obtine pentru o grosime a izolatiei de minim 20cm; daca straturile mentionate anterior nu ajung la aceasta grosime, poti sa adaugi straturi suplimentare prin pod;
- suplimentarea izolatiei prin pod se poate realiza fie prin asezarea directa a stratului de izolatie din vata minerala, fie prin montarea unor rigle de lemn suplimentare;
- inchiderea planseului in pod se poate face pe grinzile din lemn sau pe riglele suplimentare cu scandura groasa sau placi fibrolemnoase (OSB, spre exemplu);

Pentru cazul planseului din beton, lucrurile sunt ceva mai simple: ai la indemana amplasarea unei izolatii la aceeasi grosime prin pod, de aceasta data din vata minerala sau din polistiren expandat. Acoperirea este necesara doar daca suprafata se doreste a fi circulabila sau utilizata pentru depozitare. Acoperirea se poate face la fel, cu rigle din lemn si inchidere cu placi sau scandura, ori se poate turna o sapa de egalizare.

Exista posibilitatea de a imparti izolatia unui planseu din beton in doua parti: una peste planseu, prin pod, iar cealalta pe tavanul etajului inferior. Executia lucrarii pe tavanul respectiv se realizeaza ca in cazul anterior, pe aceeasi structura pentru gipscarton, cu vata minerala de 5-10 cm si bariera de vapori, cea din urma fiind obligatorie.

Indiferent de cum se executa izolatia, esential este sa dimensionam stratul respectiv cat mai bine, sa alegem materiale dedicate pentru solutia respectiva (aici evitam materialele sau sortimentele universale ce au caracteristici tehnice inferioare) si sa acordam o atentie sporita punerii in practica. Numai in acest fel vom obtine o izolatie eficienta si, mai ales, o lucrare rezistenta si durabila.

Adauga un comentariu


5 Comentarii

Specialist MC

30 iulie, 09:33

Rezistenta temica corectata trebuie sa aiba valoarea minima de 5mpK/W, in nici un caz sub aceasta valoare, asa cum este prevazut in normativ. Este o eroare de redactare si trebuie sa o corectam.
Tinand cont de aceasta valoare a rezistentei termice, o grosime echivalenta pentru izolatie este de circa 20cm. Evident ca aceasta grosime nu este exacta pentru ca depinde de valoarea coeficientului conductivitatii termice specifice fiecarui material izolator, sortimentului utilizat. Protejarea polistirenului este necesara numai daca exista factori care sa il degradeze. Un pod intunecat si fara circulatie nu impune necesitatea protectiei izolatiei. Daca avem alte conditionalitati impuse de spatiul respectiv, analizam si aplicam masurile de priotectie necesare.
Pentru protectia la foc se va utiliza un polistiren ignifugat, acesta nu intretine arderea dar evident ca se va deteriora/topii in caz de incendiu. Polistirenul nu poate fi factorul de declansare al incediului si ar trebui sa nu existe motive de acest gen in spatiul podului, daca sursele de incediu (de exemplu instalatiile electrice) sunt realizate si exploatate corect. Riscul este analizat pentru fiecare constructie in parte si il putem aprecia individual. Nu avem cunostinta despre un STAS cu astfel de impuneri/restrictii

catalin

30 iulie, 01:05


"rezistenta termica sa fie sub o anumita valoare, clar stipulata la randul „Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri”, valoare 5,00 m2K/W". == nu sub ci cel putin", trebuie sa fie peste aceasta valoare, Ce grosime trebuie sa aiba stratul termoizolant pentru a indeplini cerintele minime, tinand cont si de puntile termice? polistirenul in pod nu este deteriorat in timp daca nu este protejat de tencuieli speciale, dar in caz de incendiu? nu cumva este un stas care interzice termoizolarea cu polistiren?

adrian adytzu

29 iulie, 13:23

Ideei super

Admin MC

28 iulie, 10:00

Utilizarea polistirenului in solutia mentionata de dvs. ar trebui sa fie facuta numai dupa analiza atenta a modului de constructie al planseului spre pod. Daca este o casa veche, ideea cu stratul de nisip nu este recomandata avand in vedere greutatea suplimentare adusa de acesta. Eventualele rozatoare nu o sa fie impresionate de nisip si nu este o bariera impotriva acestora. Daca suprafata podului nu este circulabila, se poate adauga un strat de polistiren pe planseul din pod. Mai mult de atat nu puteti face cu costuri reduse pentru izolatie si nu este necesar nici un fel de strat de acoperire. Este recomandata ventilarea podului, un mic geam sau o lucarna deschisa permanent.

Emil

26 iulie, 15:24

Buna ziua. As vrea sa va intreb daca pot folosi polistiren expandat si in podul executat din lemn deoarece in articol observ ca se vorbeste de folosirea lui numai la planseurile din beton. Fiind la tara si casa avand o arecare vechime, (deci nu se merita o foarte mare investitie) pot adauga un strat de nisip peste polistiren ca si bariera impotriva soriceilor ? Doresc sa fac aceasta "izolare" din cauza caldurii excesive ce vine de la tabla acoprisului prin tavan direct in camera, unde trebuie sa stau precum gaina din cauza caldurii. Va multumesc.

Alte articole

Elementele sistemului compozit de izolare termica la exterior Elementele sistemului compozit de izolare termica la exterior
Hidroizolatii Conduraru – 15 ani de experienta! Hidroizolatii Conduraru – 15 ani de experienta!
Dezvaluiri despre piata polistirenului. Produse care pot induce in eroare Dezvaluiri despre piata polistirenului. Produse care pot induce in eroare
Confortul oferit de o pardoseala izolata Confortul oferit de o pardoseala izolata
Termoizolatia casei (II) Termoizolatia casei (II)
Analiza comparativa intre vata minerala de sticla si vata minerala bazaltica - partea a doua Analiza comparativa intre vata minerala de sticla si vata minerala bazaltica - partea a doua

Vezi mai multe articole