Povestea reluarii creditarii - 25 Martie 2009

25 martie, 2009

comenteaza trimite unui prieten printeaza

Povestea reluarii creditarii
25 Martie 2009
 
Prea des am auzit vorbindu-se in ultimele luni despre reluarea creditarii. Vazuta ca o solutie miraculoasa, aceasta "reluare a creditarii" - daca este sa ne luam dupa ce scrie in presa - ar fi asteptata cu sufletul la gura de majoritatea romanilor. In toamna exista perceptia gresita ca bancile ard de nerabdare sa iasa pe piata cu noi imprumuturi pentru populatie si firme, dar cerberii de la BNR ii impiedica prin mentinerea unor norme de creditare prohibitive. In realitate, aceste normative ale Bancii Nationale, ca si rezervele minime obligatorii, au fost niste masuri anticiclice adoptate intr-o perioada in care nebunia consumului pe datorie si umflarea unui balon de sapun imobiliar fara precedent cu ajutorul banilor bancilor atingeau cote greu de imaginat. De remarcat este faptul ca aceste masuri ale BNR nu au infranat decat in mica masura destrabalarea generala din piata creditelor ipotecare si orgia consumului pe datorie. Ca dovada ca atunci cand bancile au vrut sa arunce cu banii, au facut-o! Blocajul pietei creditului din ultima parte a anului 2008 nu se mai datora catusi de putin bancii centrale, ci chiar institutiilor bancare care si-au dat seama pe ce portofoliu de credite stau si cat de putin vor mai putea conta pe finantarea de la bancile-mama.
"Blocarea creditarii", departe de a fi fost un rezultat aleatoriu al unei crize financiare internationale al carei suflu a ajuns intamplator si pe aici, este chiar raspunsul adecvat al pietei la capatul unei perioade de excese. Nu numai ca bancile nu se mai reped cu banii in piata, dar nici clientelei nu ii mai curg balele dupa "euroii" care pana de curand inundasera in mod inflationist Romania. Oarecum abrupt oamenii s-au oprit din consum; destul de timid unii au inceput sa se gandeasca la economisire. Firmele au inceput sa isi regandeasca prudent strategiile de afaceri. Cu alte cuvinte, am constientizat destul de clar, dar si de violent, ca boom-ul economic al ultimilor ani s-a datorat in mare parte si datorita unei extinderi nesustenabile a creditului. Acum piata face ceea ce este corect. Se ajusteaza. La potential, la realitatile unei lumi in criza, la resursele de care dispunem.
In aceste conditii marota "reluarii creditarii" ne apare mai degraba o neintelegere a situatiei in care ne aflam. Sunt sigur ca imobiliarii asteapta acest fenomen de la care spera sa mentina cotatiile din real estate la nivelurile inflamate, care inca sunt practicate pe piata. La fel, diversi retaileri mizeaza pe o revenire la rulajele de altadata. Guvernantii care din nou au dovedit o slaba cunoastere a realitatilor societatii romanesti viseaza ca un nou flux de bani din banci ar putea salva cresterea economica, anul electoral si clientela care i-a sprijinit sa ajunga la putere.
Cu toate acestea, reinflamarea unei economii de bubble este ultimul lucru pe care ar trebui sa ni-l dorim. Populatia care s-a restrans de la cheltuieli, mediul de afaceri care a inceput eforturile de restructurare au avut reactia corecta. La fel cum in SUA americanul de rand a avut o intelegere a problemelor reale oprind consumul irational si incercand sa economiseasca, la fel si in Romania populatia pare a fi recunoscut singura o necesitate pe care politicienii nu au avut curajul sa ne-o prezinte in campania electorala. Dupa cum administratia Obama refuza solutia contractiei economice incercand sa reaprinda spirala consumului pe datorie prin masuri inflationiste, la fel guvernantii de la noi, ca si reprezentantii unor companii care au beneficiat nemeritat de conjunctura unei piete hipertrofiate de banii bancilor mai isi leaga inca sperantele de aceasta "reluare a creditarii".
Realitatea este, insa aceea ca pentru o reluare a creditarii este nevoie de capital. Or, serviciul datoriei externe din acest an si presiunile pe curs ne avertizeaza ca acesta lipseste. Economisirea interna foarte slaba nu are cum sa determine o creditare sanatoasa. De aici goana dupa finantare a bancilor, bataia pe putinele resurse generand dobanzi de la care orice imprumut nu poate avea decat accente camataresti. Mediul de afaceri intelege foarte bine ca la actualele dobanzi nu numai ca nu se pot finanta investitii, dar chiar o finantare pe termen scurt a fluxului productiv si a platilor catre furnizori sunt din cale-afara de riscante, amenintand alunecarea companiilor catre insolventa. La fel, populatia isi da seama ca este mai bine sa economiseasca decat sa se aventureze la cine stie ce credite. Nu este vorba despre o panica indusa de mediatizarea crizei cum incearca sa spuna diversi analisti sau politicieni. Este o intelegere a realitatilor nemijlocite, o precautie fata de perspectiva unei economii in contractie si nu in crestere asa cum inca se iluzionau pana de curand unii politicieni.
Consumul scade acum pentru ca oamenii realmente nu isi mai pot permite si nu pentru ca au fost panicati de stirile alarmante de peste Ocean. Iar cei care mai pot pune deoparte cate ceva se bucura de acest fapt si ultimul lucru la care se mai gandesc este acela de a accesa un nou imprumut. Stavilirea orgiei consumeriste este un factor de sanatate economica si nici o "reluare a creditarii" nu trebuie sa reia un astfel de ciclu nebunesc. Populatia activa este supraindatorata, unele familii si cu cate 3-4 linii de credit. Ultimul lucru care ne trebuie este "reluarea creditarii". Piata imobiliara este departe de a fi ajuns la niveluri accesibile astfel incat acordarea de imprumuturi ipotecare pentru achizitionarea de locuinte la preturi inca inflamate nu ar face decat sa induca o si mai mare instabilitate in sistem.
Bancile nu vor. Companiile nu vor. Populatia nu vrea. Atunci de ce suntem asa de disperati privind "reluarea creditarii". A fost creditarea motorul unei economii locale productive pentru a ne ingrijora ca banii nu mai pleaca dinspre banci catre societati comerciale deosebit de competitive? Sa fim sinceri. IMM-urile, in cea mai mare parte si-au finantat dezvoltarea din veniturile proprii, marjele de profit considerabile si piata slab concurentiala permitandu-le acest lucru. Este si motivul pentru care au recurs in destul de mica masura la bancile care au preferat sa participe la umflarea bulei imobiliare decat sa ii sprijine pe cei cu idei de afaceri.
Ma tem ca singura explicatie pentru care marota "reluarii creditarii" revine atat de des in opinia publica este legata exclusiv de presiunile bancilor pentru reducerea rezervelor minime obligatorii. Motivatia potrivit careia scaderea RMO ar conduce la finantarea economiei reale este destul de subtire. Pentru ca bancile nu acorda credite nici macar in limitele disponibile acum. Si nici nu vor. Au suficiente indoieli legate de portofoliile de credite existente pentru a se mai extinde pe noi segmente. Bancile nu doresc sa acorde credite si chiar daca ar vrea nici nu au cui.
In aceste circumstante, diminuarea rezervelor minime obligatorii solicitata de banci nu poate sa nu ne puna pe ganduri. Argumentatia randamentelor mici oferite de BNR este destul de slaba intr-un moment in care nevoia de siguranta i-a impins pe investitori spre piata bondurilor de stat cu randamente care tind spre zero. In acest context international de aversiune la risc ce poate fi mai reconfortant decat sa iti tii banii la o banca centrala? Temerea noastra - si trebuie sa o spunem explicit - este aceea ca bancile vor sa repatrieze banii reprezentati de liniile de finantare pe termen scurt de la bancile-mama. In aceste conditii, impedimentele legate de intarzierea "reluarii creditarii" sunt infinit mai mici decat cele legate de infranarea economisirii. Cum sa mai fii stimulat sa economisesti daca stii ca depozitele bancare depuse pot lua calea strainatatii pentru a acoperi nevoile de lichiditati ale bancilor cu subsidiare la noi? Economisirea, formarea capitalului autohton, impiedicarea risipei, reprezinta solutiile pentru relansarea intr-un orizont definit a unei economii nationale si nu o presupusa "reluare a creditarii" care sa ne faca sa reinflamam economia de bubble de care ne-am bucurat inconstient in anii din urma.
 
Sursa: Curierul National

Adauga un comentariu


Comentarii

Nu exista comentarii.

Alte articole

La presiunea populatiei, Islanda ar putea obliga bancile sa La presiunea populatiei, Islanda ar putea obliga bancile sa "ierte" credite ipotecare de 1,5 mld. Euro - 08 octombrie 2010
Consumul de energie termica, mai mic cu 30% in ultima iarna Consumul de energie termica, mai mic cu 30% in ultima iarna
Platinum Group ieftineste apartamentele cu 15.000 euro pentru a se incadra in Prima Casa - 03 Septembrie 2009 Platinum Group ieftineste apartamentele cu 15.000 euro pentru a se incadra in Prima Casa - 03 Septembrie 2009
Raiffeisen: credite imobiliare cu dobanda de 5,5% in primul an Raiffeisen: credite imobiliare cu dobanda de 5,5% in primul an
Piata imobiliara Piata imobiliara
Pretul gazelor ar putea ramane neschimbat pana in T3 din 2009 - 04 DECEMBRIE 2008 Pretul gazelor ar putea ramane neschimbat pana in T3 din 2009 - 04 DECEMBRIE 2008

Vezi mai multe articole